România conduce clasamentul deficitelor bugetare din UE. Nicio altă țară membră nu a înregistrat un nivel atât de ridicat în 2025

România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană în 2025, potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Deficitul țării noastre s-a ridicat la 7,8% din Produsul Intern Brut (PIB), în timp ce datoria publică a ajuns la 58,9% din PIB, pe fondul creșterii valorii totale a obligațiilor statului de la 964,8 miliarde de lei în 2024 la peste 1.137,5 miliarde de lei în 2025.

România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană

La nivelul zonei euro, deficitul bugetar s-a menținut la 3% din PIB în 2025, același nivel înregistrat în 2024. În Uniunea Europeană, indicatorul a rămas la 3,1% din PIB. În schimb, datoria publică a crescut atât în zona euro, cât și în UE. În zona euro, aceasta a urcat de la 86,6% din PIB la sfârșitul anului 2024 la 87,7% la sfârșitul anului 2025. La nivelul Uniunii Europene, datoria publică a crescut de la 80,3% la 81,5% din PIB.

Datele Eurostat se referă la perioada 2022-2025 și au la bază a doua notificare transmisă în 2026 de statele membre în cadrul procedurii privind deficitele excesive. Calculele au fost realizate potrivit Sistemului european de conturi naționale și regionale ESA 2010. Publicația statistică include și informații privind veniturile și cheltuielile administrațiilor publice.

România, Polonia, Belgia și Franța au avut cele mai mari deficite bugetare

În 2025, toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția a cinci țări, au raportat deficite bugetare. Cipru a înregistrat un excedent de 3,6% din PIB, Danemarca a avut un excedent de 2,9%, Grecia a raportat un excedent de 2%, Irlanda a înregistrat un excedent de 1,8%, iar Portugalia a avut un excedent de 0,7%.

Cele mai mari deficite bugetare au fost înregistrate în România, Polonia, Belgia și Franța. România s-a situat pe primul loc, cu un deficit de 7,8% din PIB, urmată de Polonia, cu 7,2%, Belgia, cu 5,2%, și Franța, cu 5,1%.

În total, 11 state membre au avut deficite bugetare egale cu sau mai mari de 3% din PIB.

În cazul României, deficitul bugetar a scăzut de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% în 2025. În termeni nominali, deficitul a coborât de la 161,734 miliarde de lei la 149,731 miliarde de lei.

Evoluția produsului intern brut a contribuit, de asemenea, la modificarea raportului dintre deficit și PIB. PIB-ul României, calculat la prețurile pieței, a crescut de la 1.767,517 miliarde de lei în 2024 la 1.929,930 miliarde de lei în 2025.

În anii anteriori, deficitul bugetar al României s-a situat la 6,5% din PIB în 2022 și la 6,6% în 2023, înainte de a urca la 9,2% în 2024.

Datoria publică a României a depășit 1.137 de miliarde de lei

Datoria publică a României a continuat să crească în 2025, atât în valoare nominală, cât și ca pondere în PIB.

Potrivit Eurostat, datoria administrației publice a ajuns la 1.137,587 miliarde de lei la sfârșitul anului 2025, comparativ cu 964,808 miliarde de lei în 2024. În 2023, aceasta se ridica la 784,235 miliarde de lei, iar în 2022 era de 665,491 miliarde de lei.

Raportată la PIB, datoria publică a crescut de la 48,3% în 2022 la 49,4% în 2023 și la 54,6% în 2024. La sfârșitul anului 2025, indicatorul a ajuns la 58,9% din PIB.

Astfel, România s-a apropiat de pragul de referință de 60% din PIB utilizat în cadrul regulilor fiscale europene, fără să îl depășească potrivit datelor pentru 2025.

În ceea ce privește cheltuielile și veniturile administrației publice, cheltuielile totale ale României au reprezentat 43,4% din PIB în 2025, față de 43,2% în 2024. Veniturile publice au crescut de la 34% din PIB în 2024 la 35,6% în 2025.

În 2023, cheltuielile administrației publice reprezentau 41,2% din PIB, iar veniturile se ridicau la 34,5%. În 2022, cele două ponderi erau de 41,1%, respectiv 34,6% din PIB.

Grecia și Italia au cele mai mari datorii publice din UE

La sfârșitul anului 2025, cele mai mici ponderi ale datoriei publice în PIB au fost înregistrate în Estonia, Luxemburg, Danemarca, Bulgaria, Irlanda, Suedia și Lituania.

Estonia a avut o datorie publică de numai 24% din PIB, urmată de Luxemburg, cu 26%, și Danemarca, cu 27,2%. În Bulgaria, datoria publică a reprezentat 29,9% din PIB, în Irlanda 34,8%, în Suedia 35,1%, iar în Lituania 39,3%.

La polul opus, 12 state membre au înregistrat datorii publice care depășeau 60% din PIB.

Grecia a avut cea mai mare datorie publică din Uniunea Europeană, de 145,4% din PIB, urmată de Italia, cu 136,7%, Franța, cu 115,7%, Belgia, cu 108,1%, și Spania, cu 100,5%.

În Grecia, datoria publică a scăzut de la 177,8% din PIB în 2022 la 164% în 2023, 153,5% în 2024 și 145,4% în 2025. În valoare nominală, aceasta s-a redus de la 368,005 miliarde de euro în 2022 la 362,995 miliarde de euro în 2025.

Italia a înregistrat o evoluție diferită. Datoria sa publică a reprezentat 138,4% din PIB în 2022, 134% în 2023, 134,3% în 2024 și 136,7% în 2025. În termeni nominali, aceasta a crescut de la 2.764,638 miliarde de euro în 2022 la 3.097,093 miliarde de euro în 2025.

Franța a avut o datorie publică de 111,4% din PIB în 2022, 109,5% în 2023, 112,6% în 2024 și 115,7% în 2025. În Belgia, indicatorul a evoluat de la 103,3% din PIB în 2022 la 102,3% în 2023, 104% în 2024 și 108,1% în 2025.

Spania a înregistrat o scădere continuă a ponderii datoriei publice, de la 109,3% din PIB în 2022 la 105,3% în 2023, 101,4% în 2024 și 100,5% în 2025.

Cheltuielile și veniturile administrațiilor publice au crescut în UE

În 2025, cheltuielile totale ale administrațiilor publice din zona euro au reprezentat 49,8% din PIB, în creștere față de nivelul de 49,3% din 2024. Veniturile publice au crescut, de asemenea, de la 46,2% din PIB în 2024 la 46,8% în 2025.

În Uniunea Europeană, cheltuielile administrațiilor publice au reprezentat 49,4% din PIB în 2025, comparativ cu 48,9% în 2024. Veniturile publice au crescut de la 45,8% din PIB la 46,3%.

În zona euro, produsul intern brut calculat la prețurile pieței a ajuns la 15.876,784 miliarde de euro în 2025, față de 15.327,128 miliarde de euro în 2024. Deficitul bugetar nominal a crescut de la 466,739 miliarde de euro la 475,818 miliarde de euro.

În 2023, PIB-ul zonei euro era de 14.706,360 miliarde de euro, iar în 2022 se ridica la 13.781,200 miliarde de euro. Deficitul bugetar a fost de 503,008 miliarde de euro în 2023 și de 463,598 miliarde de euro în 2022. Ca pondere în PIB, deficitul s-a redus de la 3,4% în 2022 și 2023 la 3% în 2024 și 2025.

Datoria publică a zonei euro a crescut de la 12.288,103 miliarde de euro în 2022 la 12.751,660 miliarde de euro în 2023, 13.266,075 miliarde de euro în 2024 și 13.921,773 miliarde de euro în 2025.

În Uniunea Europeană, PIB-ul a crescut de la 16.191,969 miliarde de euro în 2022 la 17.299,254 miliarde de euro în 2023, 18.131,205 miliarde de euro în 2024 și 18.884,567 miliarde de euro în 2025.

Deficitul bugetar nominal al UE a fost de 507,477 miliarde de euro în 2022, 582,923 miliarde de euro în 2023, 566,571 miliarde de euro în 2024 și 592,233 miliarde de euro în 2025. Ca pondere în PIB, acesta a crescut de la 3,1% în 2022 la 3,4% în 2023, după care a scăzut la 3,1% în 2024 și a rămas la același nivel în 2025.

Datoria publică totală a UE a crescut de la 13.318,307 miliarde de euro în 2022 la 13.897,281 miliarde de euro în 2023, 14.550,735 miliarde de euro în 2024 și 15.386,675 miliarde de euro în 2025.

Evoluția deficitului și a datoriei în zona euro extinsă

Datele Eurostat includ și indicatori pentru zona euro formată din 21 de state, pe lângă seria referitoare la zona euro cu 20 de state.

În zona euro cu 21 de state, PIB-ul a crescut de la 13.867,536 miliarde de euro în 2022 la 14.801,461 miliarde de euro în 2023, 15.432,407 miliarde de euro în 2024 și 15.993,333 miliarde de euro în 2025.

Deficitul bugetar nominal a fost de 466,126 miliarde de euro în 2022, 504,891 miliarde de euro în 2023, 469,931 miliarde de euro în 2024 și 480,482 miliarde de euro în 2025. Raportat la PIB, deficitul a scăzut de la 3,4% în 2022 și 2023 la 3% în 2024 și 2025.

Cheltuielile administrațiilor publice au reprezentat 49,7% din PIB în 2022, 49,2% în 2023, 49,2% în 2024 și 49,7% în 2025. Veniturile publice s-au situat la 46,4% din PIB în 2022, 45,7% în 2023, 46,1% în 2024 și 46,7% în 2025.

Datoria publică a zonei euro cu 21 de state a crescut de la 12.307,450 miliarde de euro în 2022 la 12.773,328 miliarde de euro în 2023, 13.291,045 miliarde de euro în 2024 și 13.956,565 miliarde de euro în 2025. Ca pondere în PIB, aceasta a scăzut de la 88,8% în 2022 la 86,3% în 2023 și 86,1% în 2024, înainte de a crește la 87,3% în 2025.

Eurostat a formulat o rezervă privind datele Bulgariei

Eurostat a exprimat o rezervă privind calitatea datelor raportate de Bulgaria pentru anul 2025. Oficiul European de Statistică discută cu autoritățile statistice bulgare despre înregistrarea contabilă, în cadrul conturilor naționale, a unor operațiuni ale Agenției pentru Infrastructură Rutieră din Bulgaria.

Pentru clarificarea situației sunt necesare date suplimentare din partea autorităților naționale. În prezent, Bulgaria înregistrează aceste sume ca având un impact asupra deficitului bugetar din 2025 echivalent cu 0,6% din PIB.

Eurostat a precizat că nu a efectuat nicio modificare asupra datelor raportate de statele membre.

Situația bugetară a statelor membre în 2025

Datele detaliate publicate de Eurostat arată evoluții diferite ale deficitului, veniturilor, cheltuielilor și datoriei publice în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

În Belgia, PIB-ul a crescut de la 561,690 miliarde de euro în 2022 la 640,853 miliarde de euro în 2025. Deficitul bugetar a urcat de la 3,5% din PIB în 2022 la 4,1% în 2023, 4,4% în 2024 și 5,2% în 2025. Cheltuielile publice au ajuns la 54,4% din PIB, iar veniturile la 49,2%. Datoria publică a crescut de la 580,379 miliarde de euro în 2022 la 692,832 miliarde de euro în 2025, reprezentând 108,1% din PIB. Împrumuturile interguvernamentale au scăzut de la 8,567 miliarde de euro în 2022 la 7,808 miliarde de euro în 2025, echivalentul a 1,2% din PIB în ultimul an.

În Bulgaria, PIB-ul a crescut de la 86,336 miliarde de euro în 2022 la 116,549 miliarde de euro în 2025. Deficitul bugetar a reprezentat 2,9% din PIB în 2022, 2% în 2023, 3% în 2024 și 4% în 2025. Cheltuielile publice au ajuns la 42,1% din PIB, iar veniturile la 38,1%. Datoria publică a crescut de la 19,355 miliarde de euro la 34,797 miliarde de euro, reprezentând 29,9% din PIB. Împrumuturile interguvernamentale au fost zero în toți cei patru ani analizați.

În Cehia, PIB-ul a crescut de la 7.049.872 milioane de coroane cehe în 2022 la 8.573.124 milioane în 2025. Deficitul bugetar a reprezentat 3% din PIB în 2022, 3,7% în 2023, 2% în 2024 și 2,2% în 2025. Cheltuielile publice au fost de 43,3% din PIB în 2025, iar veniturile de 41,1%. Datoria publică a ajuns la 3.787.253 milioane de coroane, respectiv 44,2% din PIB, față de 42,5% în 2022. Împrumuturile interguvernamentale au rămas zero în toată perioada.

Danemarca a înregistrat excedente bugetare în toți cei patru ani analizați, de 3,4% din PIB în 2022, 3,5% în 2023, 4,1% în 2024 și 2,9% în 2025. PIB-ul a ajuns la 3.118.538 milioane de coroane daneze în 2025. Cheltuielile publice au reprezentat 47,2% din PIB, iar datoria publică a scăzut de la 33,4% din PIB în 2022 la 27,2% în 2025, însumând 847.653 milioane de coroane daneze. Împrumuturile interguvernamentale au fost zero în fiecare an. Eurostat a precizat că datele privind excedentul bugetar al Danemarcei pentru 2024 și 2025 sunt corecte, însă datele referitoare la veniturile totale din 2025 nu au fost furnizate astfel încât să corespundă excedentului raportat în cadrul procedurii privind deficitele excesive. Diferența reflectă înregistrarea unei corecții privind dividendele.

În Germania, PIB-ul a crescut de la 4.010,630 miliarde de euro în 2022 la 4.529,710 miliarde de euro în 2025. Deficitul bugetar a urcat de la 1,9% din PIB în 2022 la 2,2% în 2023, 2,7% în 2024 și 2,9% în 2025. Cheltuielile publice au reprezentat 50,1% din PIB, iar veniturile 47,2%. Datoria publică a crescut de la 2.569,655 miliarde de euro în 2022 la 2.845,970 miliarde de euro în 2025, însă ponderea sa în PIB a scăzut de la 64,1% la 62,8%. Împrumuturile interguvernamentale au coborât de la 66,9 miliarde de euro la 60,967 miliarde de euro, reprezentând 1,3% din PIB în 2025.

În Estonia, PIB-ul a crescut de la 36,443 miliarde de euro în 2022 la 41,875 miliarde de euro în 2025. Deficitul bugetar a fost de 1% din PIB în 2022, 2,7% în 2023, 1,6% în 2024 și 2% în 2025. Cheltuielile publice au reprezentat 45,6% din PIB, iar veniturile 43,6%. Datoria publică a crescut de la 6,965 miliarde de euro în 2022 la 10,046 miliarde de euro în 2025, dar a rămas cea mai mică din UE ca pondere în PIB, la 24%. Împrumuturile interguvernamentale au fost de 481 de milioane de euro în 2025, echivalentul a 1,1% din PIB.

În Irlanda, PIB-ul a crescut de la 523,248 miliarde de euro în 2022 la 602,441 miliarde de euro în 2025. Statul a înregistrat excedente bugetare de 1,6% din PIB în 2022, 1,5% în 2023, 4,2% în 2024 și 1,8% în 2025. Cheltuielile publice au reprezentat 22,3% din PIB în 2025, iar veniturile 24%. Datoria publică a scăzut de la 223,696 miliarde de euro în 2022 la 209,923 miliarde de euro în 2025, echivalentul a 34,8% din PIB. Împrumuturile interguvernamentale au ajuns la 3,673 miliarde de euro, respectiv 0,6% din PIB, în 2025.

În Grecia, PIB-ul a crescut de la 207,020 miliarde de euro în 2022 la 249,726 miliarde de euro în 2025. După deficite de 2,7% din PIB în 2022 și 1,5% în 2023, țara a înregistrat excedente de 1,4% în 2024 și 2% în 2025. Cheltuielile publice au reprezentat 47,8% din PIB, iar veniturile 49,8%. Datoria publică a scăzut de la 368,005 miliarde de euro în 2022 la 362,995 miliarde de euro în 2025, iar ponderea în PIB s-a redus de la 177,8% la 145,4%. Împrumuturile interguvernamentale au fost zero în toată perioada.

În Spania, PIB-ul a crescut de la 1.375,863 miliarde de euro în 2022 la 1.690,012 miliarde de euro în 2025. Deficitul bugetar s-a redus de la 4,6% din PIB în 2022 la 3,3% în 2023, 3,2% în 2024 și 2,4% în 2025. Cheltuielile publice au reprezentat 45,3% din PIB, iar veniturile 42,9%. Datoria publică a crescut în valoare nominală de la 1.504,105 miliarde de euro la 1.698,355 miliarde de euro, dar a scăzut ca pondere în PIB de la 109,3% la 100,5%. Împrumuturile interguvernamentale s-au redus de la 29,329 miliarde de euro în 2022 la 26,702 miliarde de euro în 2025, reprezentând 1,6% din PIB.

În Franța, PIB-ul a crescut de la 2.653,997 miliarde de euro în 2022 la 2.991,056 miliarde de euro în 2025. Deficitul bugetar a reprezentat 4,7% din PIB în 2022, 5,4% în 2023, 5,8% în 2024 și 5,1% în 2025. Cheltuielile publice au ajuns la 57,3% din PIB, iar veniturile la 52,2%. Datoria publică a crescut de la 2.955,639 miliarde de euro în 2022 la 3.460,111 miliarde de euro în 2025, echivalentul a 115,7% din PIB. Împrumuturile interguvernamentale au scăzut de la 50,228 miliarde de euro la 45,776 miliarde de euro, reprezentând 1,5% din PIB în 2025.

În Croația, PIB-ul a crescut de la 68,149 miliarde de euro în 2022 la 94,026 miliarde de euro în 2025. După un rezultat bugetar echilibrat în 2022, țara a înregistrat deficite de 1,2% din PIB în 2023, 2,5% în 2024 și 3% în 2025. Cheltuielile publice au reprezentat 49,4% din PIB, iar veniturile 46,4%. Datoria publică a crescut de la 46,347 miliarde de euro în 2022 la 52,371 miliarde de euro în 2025, însă ponderea sa în PIB s-a redus de la 68% la 55,7%. Împrumuturile interguvernamentale au fost zero în toți cei patru ani.

În Italia, PIB-ul a crescut de la 1.998,269 miliarde de euro în 2022 la 2.265,003 miliarde de euro în 2025. Deficitul bugetar s-a redus de la 8,1% din PIB în 2022 la 7,1% în 2023, 3,4% în 2024 și 3,1% în 2025. Cheltuielile publice au reprezentat 51,1% din PIB, iar veniturile 48%. Datoria publică a crescut de la 2.764,638 miliarde de euro în 2022 la 3.097,093 miliarde de euro în 2025, echivalentul a 136,7% din PIB. Împrumuturile interguvernamentale s-au redus de la 44,122 miliarde de euro la 40,211 miliarde de euro, reprezentând 1,8% din PIB în 2025.

În Cipru, PIB-ul a crescut de la 29,697 miliarde de euro în 2022 la 38,314 miliarde de euro în 2025. Excedentul bugetar a reprezentat 2,7% din PIB în 2022, 1,7% în 2023, 4% în 2024 și 3,6% în 2025. Cheltuielile publice au ajuns la 37,9% din PIB, iar veniturile la 41,5%. Datoria publică a scăzut de la 23,745 miliarde de euro în 2022 la 20,053 miliarde de euro în 2025, iar ponderea în PIB s-a redus de la 80% la 52,3%. Împrumuturile interguvernamentale au scăzut de la 355 de milioane de euro la 312 milioane de euro, reprezentând 0,8% din PIB în 2025.

În Letonia, PIB-ul a crescut de la 36,017 miliarde de euro în 2022 la 43,649 miliarde de euro în 2025. Deficitul bugetar a scăzut de la 4,8% din PIB în 2022 la 2,2% în 2023 și 1,8% în 2024, înainte de a crește la 2,5% în 2025. Cheltuielile publice au reprezentat 45,3% din PIB, iar veniturile 42,8%. Datoria publică a crescut de la 16,024 miliarde de euro în 2022 la 20,153 miliarde de euro în 2025, echivalentul a 46,2% din PIB. Împrumuturile interguvernamentale au fost zero în toată perioada.

În Lituania, PIB-ul a crescut de la 65,590 miliarde de euro în 2022 la 85,112 miliarde de euro în 2025. Deficitul bugetar a fost de 0,5% din PIB în 2022, 0,7% în 2023, 1,3% în 2024 și 1,8% în 2025. Cheltuielile publice au reprezentat 41,1% din PIB, iar veniturile 39,4%. Datoria publică a crescut de la 25,855 miliarde de euro în 2022 la 33,455 miliarde de euro în 2025, echivalentul a 39,3% din PIB. Împrumuturile interguvernamentale au fost zero în fiecare an.

În Luxemburg, PIB-ul a crescut de la 76,731 miliarde de euro în 2022 la 91,342 miliarde de euro în 2025. După un excedent de 0,3% din PIB în 2022, țara a înregistrat deficite de 0,7% în 2023, un excedent de 0,6% în 2024 și un deficit de 1,8% în 2025. Cheltuielile publice au reprezentat 48,7% din PIB, iar veniturile 46,9%. Datoria publică a crescut de la 19,133 miliarde de euro în 2022 la 23,749 miliarde de euro în 2025, echivalentul a 26% din PIB. Împrumuturile interguvernamentale s-au redus de la 617 milioane de euro la 562 de milioane de euro, reprezentând 0,6% din PIB în 2025.

În Ungaria, PIB-ul a crescut de la 65.914.002 milioane de forinți în 2022 la 87.307.647 milioane de forinți în 2025. Deficitul bugetar s-a redus de la 6,2% din PIB în 2022 la 7% în 2023, 5,1% în 2024 și 4,7% în 2025. Cheltuielile publice au reprezentat 47,6% din PIB, iar veniturile 42,9%. Datoria publică a crescut de la 48.854.838 milioane de forinți în 2022 la 64.923.071 milioane de forinți în 2025, echivalentul a 74,4% din PIB. Împrumuturile interguvernamentale au fost zero în toți cei patru ani.

În Malta, PIB-ul a crescut de la 18,028 miliarde de euro în 2022 la 24,664 miliarde de euro în 2025. Deficitul bugetar s-a redus de la 5,3% din PIB în 2022 la 4,4% în 2023, 3,5% în 2024 și 2,1% în 2025. Cheltuielile publice au reprezentat 37,1% din PIB, iar veniturile 35,1%. Datoria publică a crescut de la 9,040 miliarde de euro în 2022 la 11,410 miliarde de euro în 2025, reprezentând 46,3% din PIB. Împrumuturile interguvernamentale au scăzut de la 223 de milioane de euro la 203 milioane de euro, echivalentul a 0,8% din PIB în 2025.

În Țările de Jos, PIB-ul a crescut de la 993,820 miliarde de euro în 2022 la 1.170,579 miliarde de euro în 2025. După un rezultat bugetar echilibrat în 2022, țara a înregistrat deficite de 0,3% din PIB în 2023, 0,7% în 2024 și 1,6% în 2025. Cheltuielile publice au reprezentat 45,2% din PIB, iar veniturile 43,6%. Datoria publică a crescut de la 481,198 miliarde de euro în 2022 la 523,720 miliarde de euro în 2025, echivalentul a 44,7% din PIB. Împrumuturile interguvernamentale au scăzut de la 14,086 miliarde de euro la 12,837 miliarde de euro, reprezentând 1,1% din PIB în 2025.

În Austria, PIB-ul a crescut de la 449,385 miliarde de euro în 2022 la 518,196 miliarde de euro în 2025. Deficitul bugetar a fost de 3,4% din PIB în 2022, 2,6% în 2023, 4,6% în 2024 și 4,1% în 2025. Cheltuielile publice au reprezentat 54,6% din PIB, iar veniturile 50,4%. Datoria publică a crescut de la 351,144 miliarde de euro în 2022 la 418,374 miliarde de euro în 2025, echivalentul a 80,7% din PIB. Împrumuturile interguvernamentale au scăzut de la 6,858 miliarde de euro la 6,250 miliarde de euro, reprezentând 1,2% din PIB în 2025.

În Polonia, PIB-ul a crescut de la 3.100.850 milioane de zloți în 2022 la 3.915.394 milioane de zloți în 2025. Deficitul bugetar a crescut de la 3,4% din PIB în 2022 la 5,2% în 2023, 6,4% în 2024 și 7,2% în 2025. Cheltuielile publice au reprezentat 50,9% din PIB, iar veniturile 43,6%. Datoria publică a crescut de la 1.512.812 milioane de zloți în 2022 la 2.335.137 milioane de zloți în 2025, echivalentul a 59,6% din PIB. Împrumuturile interguvernamentale au fost zero în toată perioada.

În Portugalia, PIB-ul a crescut de la 243,957 miliarde de euro în 2022 la 308,538 miliarde de euro în 2025. După un deficit de 0,3% din PIB în 2022, țara a înregistrat excedente de 1,1% în 2023, 0,7% în 2024 și 0,7% în 2025. Cheltuielile publice au reprezentat 42,3% din PIB, iar veniturile 43%. Datoria publică a crescut în valoare nominală de la 271,358 miliarde de euro în 2022 la 275,075 miliarde de euro în 2025, dar ponderea sa în PIB a scăzut de la 111,2% la 89,2%. Împrumuturile interguvernamentale s-au redus de la 953 de milioane de euro la 602 milioane de euro, reprezentând 0,2% din PIB în 2025.

În Slovenia, PIB-ul a crescut de la 56,901 miliarde de euro în 2022 la 71,171 miliarde de euro în 2025. Deficitul bugetar s-a redus de la 3% din PIB în 2022 la 2,6% în 2023 și 0,8% în 2024, înainte de a crește la 2,5% în 2025. Cheltuielile publice au reprezentat 48,9% din PIB, iar veniturile 46,3%. Datoria publică a crescut de la 41,395 miliarde de euro în 2022 la 46,332 miliarde de euro în 2025, însă ponderea sa în PIB a scăzut de la 72,7% la 65,1%. Împrumuturile interguvernamentale s-au redus de la 1,161 miliarde de euro la 1,058 miliarde de euro, reprezentând 1,5% din PIB în 2025.

În Slovacia, PIB-ul a crescut de la 110,099 miliarde de euro în 2022 la 138,735 miliarde de euro în 2025. Deficitul bugetar a fost de 1,6% din PIB în 2022, 5,3% în 2023, 5,4% în 2024 și 4,4% în 2025. Cheltuielile publice au reprezentat 47,3% din PIB, iar veniturile 42,9%. Datoria publică a crescut de la 63,508 miliarde de euro în 2022 la 83,957 miliarde de euro în 2025, echivalentul a 60,5% din PIB. Împrumuturile interguvernamentale s-au redus de la 1,978 miliarde de euro la 1,955 miliarde de euro, reprezentând 1,4% din PIB în 2025.

În Finlanda, PIB-ul a crescut de la 265,669 miliarde de euro în 2022 la 281,783 miliarde de euro în 2025. Deficitul bugetar a fost de 0,2% din PIB în 2022, 3% în 2023, 4,4% în 2024 și 3,8% în 2025. Cheltuielile publice au reprezentat 57,5% din PIB, iar veniturile 53,7%. Datoria publică a crescut de la 196,844 miliarde de euro în 2022 la 249,225 miliarde de euro în 2025, echivalentul a 88,4% din PIB. Împrumuturile interguvernamentale au scăzut de la 4,429 miliarde de euro la 4,036 miliarde de euro, reprezentând 1,4% din PIB în 2025.

În Suedia, PIB-ul a crescut de la 5.816.415 milioane de coroane suedeze în 2022 la 6.644.105 milioane de coroane în 2025. După un excedent bugetar de 1% din PIB în 2022, țara a înregistrat deficite de 1% în 2023, 1,6% în 2024 și 1,6% în 2025. Cheltuielile publice au reprezentat 49,3% din PIB, iar veniturile 47,8%. Datoria publică a crescut de la 2.001.889 milioane de coroane în 2022 la 2.330.763 milioane de coroane în 2025, echivalentul a 35,1% din PIB. Împrumuturile interguvernamentale au fost zero în toată perioada.

Datele publicate de Eurostat arată că, deși deficitul bugetar agregat al Uniunii Europene și al zonei euro a rămas stabil ca pondere în PIB în 2025, datoria publică a continuat să crească. România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar dintre statele membre, în timp ce Grecia a avut cea mai ridicată pondere a datoriei publice în PIB.