BNR a revizuit negativ prognozele privind inflația în 2026. Ce riscuri există la adresa cursului de schimb

Deficitele mari, frământările politice interne și tensiunile din Orientul Mijlociu mențin o presiune ridicată asupra leului și a cotațiilor din piețele financiare. Minuta ultimei ședințe de politică monetară a BNR arată că inflația își va relua creșterea până la finele anului 2026, depășind prognoza de 6,1%, motiv pentru care banca centrală a decis păstrarea dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%.

Avertismente din partea BNR: stabilitatea leului și controlul inflației rămân vulnerabile sub presiunea tensiunilor geopolitice și politice

Marți, 20 octombrie, Banca Națională a României (BNR) a publicat Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație din 8 octombrie 2026, document ce oferă o imagine detaliată asupra stării actuale a economiei naționale.

Evaluarea băncii centrale arată că riscurile care grevează asupra cursului de schimb al leului se mențin la un nivel ridicat, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, al persistenței deficitelor gemene – bugetar și extern – și al incertitudinilor accentuate din viața politică internă.

Riscurile la adresa monedei naționale se amplifică pe fondul crizelor externe și interne

Membrii Consiliului de administrație al BNR au susținut că aversiunea globală față de risc manifestă fluctuații accentuate, fiind puternic influențată de evenimentele geopolitice din Orientul Mijlociu. La aceste tensiuni internaționale se adaugă conduita politicilor monetare adoptate de marile bănci centrale și de instituțiile similare din regiune.

Totuși, vulnerabilitatea structurală a economiei românești provine mai cu seamă din nivelul ridicat al deficitului bugetar și al celui de cont curent, precum și din modul în care acestea sunt finanțate.

În cadrul deliberărilor, conducerea băncii centrale a subliniat că stabilitatea politică și guvernamentală reprezintă o condiție esențială pentru păstrarea echilibrului macroeconomic. Reprezentanții BNR au accentuat necesitatea continuării procesului de ajustare fiscală în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu agreat cu Comisia Europeană.

De asemenea, atragerea fondurilor europene este considerată critică, având un impact direct asupra poziției externe a economiei, a primei de risc suveran și, implicit, asupra costurilor la care se împrumută atât sectorul public, cât și cel privat.

Piețele financiare înregistrează volatilitate, iar leul pierde teren în fața principalelor valute

Discuțiile privind condițiile financiare au reliefat o schimbare vizibilă de dinamică pe parcursul lunilor august și septembrie. Dacă în prima parte a acestei perioade cotațiile pieței monetare interbancare au urmat un curs liniar, ulterior au fost consemnate ajustări succesive de creștere, manifestate mai pronunțat la începutul lunii octombrie.

Pe piața titlurilor de stat, randamentele pe termen mediu și lung au prezentat fluctuații mai mari în prima jumătate a lunii septembrie, după care au înregistrat o urcare considerabilă.

Această evoluție a fost determinată de suprapunerea conflictului din Orientul Mijlociu peste cadrul politic intern incert. Deși o mare parte din aceste creșteri s-a corectat în primele zile din octombrie, piața valutară a resimțit presiuni substanțiale.

Cursul leu/euro și-a accentuat ascensiunea la finele lunii septembrie și începutul lunii octombrie, stabilizându-se pe un palier mai ridicat, în timp ce raportul leu/USD s-a majorat considerabil pe fondul consolidării generale a dolarului american pe piețele internaționale.

Măsurile de reducere a deficitului bugetar rămân grevate de incertitudini

Banca centrală a atras atenția asupra faptului că perspectivele economice sunt umbrite de lipsa de claritate în privința consolidării fiscale.

Membrii Consiliului au reliefat incertitudinile mari care planează asupra măsurilor viitoare menite să aducă deficitul bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă dincolo de anul în curs.

Oficialii BNR au punctat că aceste măsuri trebuie să fie pe deplin compatibile cu angajamentele asumate prin Planul bugetar-structural pe termen mediu încheiat cu Comisia Europeană, precum și cu cerințele procedurii de deficit excesiv aplicate României.

Contextul politic intern actual amplifică dubiile privind capacitatea de punere în aplicare a deciziilor de ajustare fiscală.

Inflația își va relua creșterea până la sfârșitul anului 2026

Perspectivele privind evoluția prețurilor de consum s-au deteriorat pentru perioada imediat următoare.

Conform noilor evaluări ale BNR, rata anuală a inflației va urma o traiectorie ascendentă până la finele anului 2026, depășind nivelul de 6,1% prognozat în analiza din luna august. Prognoza anterioară anticipa o plasare la 6,1% în decembrie 2026 și o reducere treptată până la 2,8% în iunie 2028.

Această înrăutățire a perspectivei pe termen scurt este cauzată de șocuri pe partea ofertei. Membrii Consiliului BNR au explicat că factorii principali sunt majorarea prețurilor la combustibili și energie, precum și creșterea cotațiilor internaționale la materiile prime, inclusiv cele agroalimentare, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an. Deprecierea leului a contribuit suplimentar la alimentarea presiunilor inflaționiste.

Banca centrală a menținut dobânda cheie la 6,50% pe an

În ciuda presiunilor, membrii Consiliului au convenit că rata dobânzii de politică monetară trebuie menținută la nivelul de 6,50% pe an.

Riscurile la adresa inflației rămân înclinate în sens ascendent pe termen scurt, din cauza evoluției imprevizibile a cotațiilor țițeiului și ale altor materii prime, ale căror efecte pot fi transpuse în prețurile bunurilor importate.

Totuși, BNR a notat existența unor factori de temperare. Rezultatele bune din sectorul agricol vegetal intern au avut un efect favorabil asupra prețurilor alimentelor de bază, iar temperarea cererii de consum și a celei agregate limitează posibilitatea ca scumpirea energiei să se transmită integral în prețurile finale ale bunurilor și serviciilor.

Iulie și august au adus o temporară temperare a inflației

Analiza evoluțiilor recente arată că rata anuală a inflației scăzuse la 6,17% în august, de la 10,42% în iunie 2026. Această comprimare s-a datorat resorbirii efectelor directe provocate de eliminarea plafonării prețurilor la energie și de majorările de TVA și accize din anul precedent.

În paralel, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a coborât de la 8,3% în iunie la 6,2% în august 2026. Această evoluție a fost susținută de încetinirea ritmului de creștere a prețurilor alimentelor procesate, precum și de moderarea dinamicii prețurilor la bunurile nealimentare și servicii.

Vezi aici comunicatul integral al BNR.