România, în fața celei mai grele ierni energetice din ultimii 10 ani. Ce se întâmplă cu prețul curentului, potrivit economistului Adrian Negrescu

România traversează cel mai dificil sezon rece pentru sistemul energetic din ultimii zece ani, în condițiile în care cele două reactoare de la Cernavodă sunt oprite, iar seceta a redus producția hidrocentralelor. Potrivit unei analize realizate de Frames, lipsa unor surse importante de producție a energiei electrice pune presiune asupra prețurilor și crește dependența de importuri. Analiștii consideră că noile investiții în centrale pe gaze, energie regenerabilă și capacități de stocare ar putea îmbunătăți situația în 2027, însă avertizează că modernizarea rețelei rămâne esențială.

România a înregistrat cel mai mare preț al energiei dintre 34 de piețe europene

Potrivit analizei Frames, cele două reactoare de la Cernavodă, care asigură în mod obișnuit aproximativ o cincime din producția de electricitate a României, sunt oprite de aproape trei luni, din cauza nivelului scăzut al Dunării.

Seceta a afectat și producția hidrocentralelor, astfel încât sistemul energetic a pierdut temporar două dintre sursele importante de energie constantă și cu costuri reduse.

Efectele sunt vizibile pe piața energiei electrice. Pe 28 octombrie, România a înregistrat cel mai ridicat preț mediu pe piața pentru ziua următoare dintre cele 34 de piețe europene monitorizate, respectiv aproximativ 311 euro/MWh.

În aceeași zi, prețul mediu a fost de aproximativ 249 euro/MWh în Germania și 253 euro/MWh în Franța, în timp ce piețele nordice au înregistrat valori sub 10 euro/MWh.

În intervalul 21:15-21:30, prețul energiei în România a depășit 434 euro/MWh.

Aceste creșteri nu se reflectă imediat în facturile consumatorilor care beneficiază de contracte cu preț fix, însă pot influența costurile industriei, comerțului și, ulterior, prețurile bunurilor și serviciilor.

Centrala de la Mintia ar putea reduce dependența României de importurile de energie

Una dintre investițiile importante pentru această iarnă este noua centrală pe gaze de la Mintia, construită de grupul Mass Global, cu o capacitate totală proiectată de aproximativ 1.700 MW și o investiție estimată la 1,4 miliarde de euro.

Prima turbină a început să livreze energie în rețea la 15 octombrie, iar calendarul operatorului de transport prevede disponibilitatea a aproximativ 1.000 MW până la sfârșitul anului.

La aceasta se adaugă centrala de la Iernut, cu o capacitate de 430 MW, a cărei intrare în producție este estimată pentru prima parte a anului 2027, după întârzieri de aproximativ cinci ani.

Analiștii Frames atrag însă atenția că aceste capacități vor contribui în primul rând la stabilizarea sistemului, fără să garanteze reducerea prețului energiei electrice.

„Mintia este o veste foarte bună pentru siguranța sistemului în această iarnă, pentru că reduce riscul ca România să rămână dependentă de importuri tocmai în orele de vârf. Nu trebuie însă să ne așteptăm ca o centrală pe gaze să facă energia ieftină. Ea stabilizează sistemul, dar prețul energiei produse depinde de piața gazelor”, explică Adrian Negrescu, manager Frames.

România vrea să adauge 5.800 MW de producție până la sfârșitul anului 2027

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, și-a propus conectarea a 5.800 MW de noi capacități de producție până la sfârșitul anului 2027, atât din surse regenerabile, cât și din centrale capabile să funcționeze indiferent de condițiile meteorologice.

Potrivit analizei, ministrul a stabilit și condiția ca centralele pe cărbune să rămână în funcțiune până când vor exista suficiente capacități noi care să le înlocuiască.

Printre prioritățile prezentate se numără dezvoltarea sistemelor de stocare a energiei, relansarea proiectelor eoliene offshore din Marea Neagră și valorificarea gazelor naturale din perimetrele de mare adâncime, a căror extracție este programată pentru prima jumătate a anului 2027.

„Ținta de 5.800 de megawați este realistă doar dacă statul încetează să mai fie frâna. Investitorii privați au demonstrat că pot construi repede. Problema este că rețeaua, avizele și racordările merg de câteva ori mai încet decât șantierele. Iar decizia de a nu mai închide centralele pe cărbune până nu avem cu ce le înlocui este una de bun-simț, pe care trebuia să o luăm de la început”, spune Adrian Negrescu.

Peste 300.000 de prosumatori în România. Rețeaua electrică rămâne principala problemă

Analiza Frames arată că România a înregistrat o dezvoltare rapidă a producției de energie solară.

La începutul anului 2026, numărul prosumatorilor depășise 300.000, iar capacitatea instalată ajunsese la aproximativ 3.400 MW, de peste două ori mai mult decât la sfârșitul anului 2023.

În primele opt luni ale anului au fost conectate la rețea peste 2.500 MW de capacități noi, dintre care mai mult de jumătate în energie solară și peste 660 MW în stocare.

Un proiect important este parcul hibrid de la Ogrezeni, județul Giurgiu, dezvoltat de compania austriacă Enery. Investiția, estimată la peste 460 de milioane de euro, combină 534 MW de panouri fotovoltaice cu un sistem de stocare de peste un gigawatt-oră și ar urma să fie finalizată în vara anului 2027.

,,Este un proiect de amploare, care demonstrează că există potențial însă totul depinde și de cum tratează statul acest tip de investiție privată. Dacă susține astfel de investiții prin toate metodele posibile, inclusiv fiscale, sau dacă doar se limitează în a-i suprataxa pe cei care au curajul de a face astfel de afaceri în România’’, afirmă Negrescu.

Una dintre problemele identificate de analiști este diferența dintre momentele în care România produce energie ieftină și cele în care consumul crește.

În timpul zilei, producția solară poate genera surplusuri care sunt exportate la prețuri mici, în timp ce seara România ajunge să importe energie la tarife mult mai ridicate.

Potrivit Frames, sistemul dispune de aproximativ 2.000 MW de baterii, în timp ce necesarul estimat pentru valorificarea eficientă a producției regenerabile este de cel puțin 3.500 MW.

Doar 41% dintre proiectele care au primit aviz tehnic au fost conectate la rețea în termen de un an și jumătate, ceea ce evidențiază dificultățile legate de infrastructura de transport și distribuție.

„Independența energetică nu mai depinde de cât producem, ci de cât reușim să transportăm și să stocăm. Avem deja mii de megawați solari care lucrează la jumătate de capacitate pentru că rețeaua nu îi poate prelua. Dacă Transelectrica rezolvă blocajele de transport, parcurile hibride de tipul celui de la Ogrezeni pot schimba complet echilibrul sistemului încă din 2027”, afirmă Adrian Negrescu.

Ce se va întâmpla cu prețul energiei electrice pentru români

Analiștii Frames consideră că dezvoltarea producției interne ar putea reduce vârfurile de preț și dependența de importurile scumpe, însă nu înseamnă automat că facturile populației vor scădea semnificativ.

Piața energiei electrice din România este conectată cu cele din regiune, astfel că prețurile interne continuă să fie influențate de evoluțiile din Ungaria, Bulgaria și Europa Centrală.

În schimb, creșterea producției disponibile în orele de seară și dezvoltarea sistemelor de stocare ar putea contribui la reducerea fluctuațiilor.

„Nu trebuie să promitem românilor curent la jumătate de preț, pentru că piața este europeană. Le putem promite însă ceva la fel de valoros: un preț stabil, fără șocurile din ultimii ani, și o țară care nu mai cumpără energie din import la cel mai scump tarif din Europa. Pentru o economie cu inflație ridicată, stabilitatea prețului la energie este una dintre cele mai importante pârghii de dezinflație”, concluzionează Adrian Negrescu.

Potrivit estimărilor Frames, România ar putea redeveni exportator net de electricitate în 2027, dacă proiectele de la Mintia și Iernut, investițiile în energie regenerabilă și stocare, precum și dezvoltarea producției de gaze din Marea Neagră vor respecta termenele anunțate.

Principala condiție rămâne modernizarea rețelei electrice, astfel încât noile capacități de producție să poată fi conectate și utilizate eficient.