România ar putea fi lovită de o nouă criză economică. Adrian Negrescu: „Nu vom mai avea cu ce să sprijinim economia”

România se confruntă cu riscuri economice tot mai mari, pe fondul creșterii datoriei publice și al costurilor ridicate de finanțare. Economistul Adrian Negrescu avertizează că statul român ar putea avea dificultăți în gestionarea unei noi crize globale, în condițiile în care cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la aproximativ 60 de miliarde de lei în 2026. Potrivit acestuia, anul 2027 ar putea fi decisiv pentru stabilizarea finanțelor publice.

Adrian Negrescu avertizează asupra riscurilor generate de datoriile publice

Economistul Adrian Negrescu atrage atenția, într-o analiză publicată pe Facebook, că nivelul ridicat al îndatorării reprezintă una dintre principalele vulnerabilități ale economiei mondiale. Statele continuă să contracteze împrumuturi pentru finanțarea deficitelor bugetare, dar și pentru plata dobânzilor aferente datoriilor existente.

Acesta consideră că o nouă criză economică ar putea pune presiune asupra guvernelor, în condițiile în care posibilitățile de intervenție financiară sunt tot mai limitate.

„Lumea trăiește pe datorie ca niciodată în istoria modernă, iar România face parte din acest cerc vicios. Statele se împrumută pentru a-și finanța deficitele, apoi se împrumută din nou pentru a-și plăti dobânzile. Întrebarea nu mai este dacă acest model poate continua la nesfârșit, ci cât mai poate dura până la următoarea criză și cine va fi pregătit să o înfrunte.”

În analiza sa, economistul face referire la modelul „Marelui ciclu”, dezvoltat de investitorul Ray Dalio, care descrie evoluția marilor puteri economice prin 18 etape, de la ascensiune la declin. În acest model, acumularea datoriilor poate reprezenta începutul unei perioade de vulnerabilitate.

„Un model care circulă intens în rândul investitorilor ilustrează foarte bine riscul. „Marele ciclu” al lui Ray Dalio împarte viața marilor puteri economice în 18 etape, de la ascensiune la vârf și apoi la declin.

Etapa care marchează începutul declinului are un nume simplu: datorii mari. Urmează tipărirea de bani, conflictele interne, pierderea încrederii în monedă, lideri slabi și, în cazurile extreme, revoluții. În acest model, China este încă pe panta ascendentă, în timp ce America este plasată deja pe cea descendentă, între datoriile mari și tipărirea de bani. Nu este o profeție, dar este un avertisment care merită luat în serios.”

Datoria publică a României a depășit 60% din PIB. Dobânzile ar putea ajunge la 70 de miliarde de lei în 2027

Adrian Negrescu susține că problema îndatorării este vizibilă și la nivel internațional. Potrivit datelor invocate de acesta, datoria publică a Statelor Unite a depășit 40.000 de miliarde de dolari în august 2026, iar cheltuielile anuale cu dobânzile nete se apropie de 1.000 de miliarde de dolari.

În același timp, economistul atrage atenția asupra inflației globale, a prețurilor ridicate la energie și a riscurilor asociate investițiilor în inteligența artificială.

„Cifrele confirmă că spirala datoriilor este o realitate globală. Datoria publică a Statelor Unite a depășit, pe 18 august 2026, pragul istoric de 40.000 de miliarde de dolari, după ce s-a dublat în mai puțin de zece ani. Doar dobânzile nete vor costa America aproximativ 1.000 de miliarde de dolari anul acesta. La nivel mondial, datoria publică a ajuns la aproape 94% din PIB-ul planetei.”

În ceea ce privește România, Negrescu arată că datoria publică aproape s-a dublat ca pondere în PIB față de anul 2019, când se situa la aproximativ 35%. În 2026, aceasta a depășit 60% din PIB, iar costurile de finanțare au crescut semnificativ.

„România nu privește criza datoriilor din tribună, ci face parte din ea. Datoria publică aproape s-a dublat ca pondere în PIB în doar câțiva ani, de la circa 35% în 2019 la peste 60% în 2026. Costul ei a explodat și mai repede. Ministerul Finanțelor va plăti anul acesta aproximativ 60 de miliarde de lei doar pe dobânzi, adică aproape 3% din PIB.

Suma este mai mare decât întregul buget al Ministerului Apărării și echivalează cu mai mult de jumătate din bugetul Sănătății. Anul viitor, potrivit Ministerului Finanțelor, factura dobânzilor ar putea depăși 70 de miliarde de lei.”

Economistul consideră că aceste cheltuieli limitează resursele disponibile pentru investiții și servicii publice, în condițiile în care statul trebuie să aloce sume tot mai mari pentru plata creditorilor.

„Vorbim de bani care nu merg nici în spitale, nici în școli, nici în autostrăzi, ci exclusiv către creditori. Și cu cât deficitul rămâne mai mare, cu atât spirala se adâncește: împrumutăm mai mult, plătim dobânzi mai mari, iar dobânzile mai mari cer și mai multe împrumuturi.

România a intrat în spirala datoriilor fără să fi trecut printr-un război sau printr-o pandemie prelungită, ci pur și simplu prin cheltuieli publice care au depășit constant veniturile. Faptul că plătim pe dobânzi mai mult decât pe apărare spune totul. Fiecare an de deficit mare este o factură trimisă copiilor noștri. Lucru pe care văd că îl spune tot mai apăsat și Nazare, ministrul Finanțelor.”

Cât de pregătită este România pentru o nouă criză economică

Adrian Negrescu avertizează că România se află într-o poziție vulnerabilă în cazul unei noi crize economice internaționale. Printre principalele probleme identificate se numără deficitul bugetar ridicat, inflația și costurile mari de împrumut.

Economistul amintește că România a intrat în criza financiară din 2008 cu o datorie publică sub 15% din PIB, dar a avut nevoie ulterior de sprijin financiar internațional și de măsuri de austeritate.

„Răspunsul cinstit este: nu suficient. O țară este pregătită pentru o criză atunci când are spațiu fiscal ca să-și sprijine economia, o inflație sub control care permite reducerea dobânzilor și încrederea investitorilor ca să se poată finanța ieftin. România stă prost la toate trei.

Am avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Avem cea mai mare inflație din UE, iar BNR nu poate reduce dobânzile. Ratingul de țară se află pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, cu perspectivă negativă la toate cele trei mari agenții, care ne reevaluează la începutul anului viitor. În 2008, România a intrat în criză cu o datorie publică de sub 15% din PIB și tot a avut nevoie de un împrumut de la FMI și de tăieri dureroase de salarii. Astăzi pornim de la o datorie de patru ori mai mare.”

Totuși, economistul identifică și unele evoluții favorabile, printre care reducerea deficitului bugetar în 2026 și disponibilitatea fondurilor europene pentru investiții.

„Există totuși și vești bune. Deficitul bugetar scade în 2026 mai repede decât în anii trecuți, iar fondurile europene oferă o resursă de investiții pe care puține țări o au. Fereastra de oportunitate rămâne însă îngustă.

Dacă vine o criză globală, nu vom mai avea cu ce să sprijinim economia. Nu putem crește cheltuielile, pentru că avem deja un deficit uriaș. Nu putem reduce dobânzile, pentru că avem inflație mare. Nu ne putem împrumuta ieftin, pentru că suntem la limita ratingului. Singura pregătire reală este să ne punem ordine în finanțe acum, cât încă mai avem timp: reforma statului, colectare mai bună și fiecare euro din fondurile europene folosit pentru investiții.”

Adrian Negrescu: „Pentru România, 2027 este momentul adevărului”

În opinia economistului, o nouă criză globală nu este inevitabilă pe termen scurt. Acesta amintește că Fondul Monetar Internațional estimează o creștere economică mondială de 3,4% în 2027, în ciuda dificultăților și tensiunilor internaționale.

Cu toate acestea, Negrescu consideră că România trebuie să profite de perioada următoare pentru reducerea dezechilibrelor bugetare și pentru consolidarea capacității de a face față eventualelor șocuri economice.

„Lumea nu este condamnată la o criză iminentă. FMI estimează o creștere globală de 3,4% în 2027, iar economia mondială a rezistat mai bine decât se aștepta șocurilor din acest an. Dar spirala datoriilor reduce an de an spațiul de manevră al guvernelor. Atunci când următorul șoc va veni, și istoria arată că vine mereu, câștigătorii vor fi statele care și-au pus finanțele în ordine din timp.

Pentru România, 2027 este momentul adevărului. Putem folosi acest an pentru a ieși din spirala datoriilor sau îl putem pierde în promisiuni electorale și amânări. Diferența dintre cele două variante se va vedea abia la următoarea criză, iar atunci va fi prea târziu ca să ne mai pregătim.”