Bogdan Glăvan avertizează că taxele din România ar putea crește din nou: „Politicienii par că fug de cuvântul „libertate” ca dracul de tămâie”

Profesorul de economie Bogdan Glăvan susține că România se îndreaptă spre un deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB, după ce execuția bugetară la nouă luni a fost publicată de Ministerul Finanțelor. Economistul consideră că, în principiu, deficitul ar putea fi redus la 5% din PIB în 2027, însă rămâne sceptic în privința posibilității de a continua consolidarea bugetară în anii următori fără noi majorări de taxe.

Bogdan Glăvan avertizează că taxele ar putea crește din nou

Într-un mesaj publicat pe Facebook, Bogdan Glăvan a analizat execuția bugetară publicată de Ministerul Finanțelor pentru primele nouă luni ale anului și a estimat că România se îndreaptă spre un deficit bugetar de 6% din PIB, calculat în termeni cash.

În ceea ce privește cheltuielile publice totale, economistul a arătat că acestea au rămas, practic, constante ca pondere în PIB. În interiorul bugetului s-a produs însă o redistribuire a cheltuielilor: cele cu salariile și pensiile au fost reduse pentru a face loc creșterii cheltuielilor aferente investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În opinia sa, reducerea deficitului bugetar provine astfel din creșterea veniturilor statului, obținute prin taxe mai mari.

„Bună seara tuturor, mai puțin psihopaților din universități și din instituțiile publice unde, după cum se știe, ponderea psihopaților este peste media din economie.

Ministerul finanțelor a publicat execuția bugetară la 9 luni și, după cum se vede, ne îndreptăm spre un sănătos 6% din PIB. Cash, vorba Carolinei din Desperado. Deficitul a crescut cu 1% din PIB în ultima lună, fiindcă toamna nu-i ca vara.

Cheltuielile publice totale au rămas practic constante (ca procent din PIB), fiindcă în interiorul lor s-a produs o dislocuire: s-au comprimat cheltuielile cu salariații și pensionarii, pentru a face loc creșterii cheltuielilor aferente investițiilor din PNRR.

Reducerea deficitului provine, astfel, din creșterea veniturilor, adică din taxele mai mari”, a scris acesta pe Facebook.

Ce măsuri ar putea permite reducerea deficitului la 5% din PIB

Bogdan Glăvan consideră fezabil ca Guvernul să reducă deficitul bugetar la 5% din PIB până la sfârșitul anului 2027, fără să renunțe la unele măsuri care ar putea presupune cheltuieli suplimentare sau modificări fiscale.

Printre acestea se numără indexarea pensiilor în anul următor. Profesorul de economie a argumentat că o astfel de măsură ar fi posibilă, având în vedere că pensiile sunt menținute constante ca pondere în PIB.

O altă măsură avută în vedere de acesta este indexarea salariilor. Glăvan a menționat că și în cazul cheltuielilor salariale este relevantă menținerea ponderii în PIB și a atras atenția că anvelopa salarială a fost deja mărită în proiectul legii salarizării.

Economistul a susținut, de asemenea, eliminarea impozitului pe cifra de afaceri, pe care îl consideră o măsură fiscală nejustificată. El a precizat însă că eliminarea nu ar urma să fie aplicată tuturor sectoarelor, întrucât Guvernul nu ar intenționa să renunțe la acest impozit în cazul băncilor și al companiilor din industria petrolului și gazelor.

În viziunea lui Bogdan Glăvan, aceste măsuri ar putea fi compatibile cu reducerea deficitului bugetar la 5% din PIB până la finalul anului 2027.

„După părerea mea este fezabil ca anul viitor guvernul să indexeze pensiile (doar le menține constante ca procent din PIB), să indexeze salariile (idem + deja anvelopa salarială a fost mărită în proiectul legii salarizării), să elimine prostia unică în lume numită impozit pe cifra de afaceri – pe ici pe colo, că pentru bănci și petrol și gaze nu vrea să o elimine – și, pe deasupra, să încheie anul 2027 cu un deficit de 5% din PIB”, a subliniat Bogdan Glăvan.

Încheierea PNRR ar putea contribui la reducerea deficitului

Profesorul de economie consideră firesc ca deficitul bugetar să scadă după încheierea unui program major de sprijin extern, precum PNRR. Acesta a explicat că proiectele de investiții finanțate prin program presupun atât bani europeni, cât și cheltuieli suplimentare suportate din bugetul național. Prin urmare, derularea investițiilor implică inevitabil și creșterea unor cheltuieli publice interne.

După încheierea programului, presiunea exercitată de aceste cheltuieli asupra bugetului ar putea să se reducă, ceea ce ar facilita scăderea deficitului.

Bogdan Glăvan a avertizat însă că, odată cu schimbarea surselor de finanțare, structurile care gestionează fondurile europene ar putea căuta alte resurse financiare. În opinia sa, există riscul ca acestea să încerce să obțină acces la alte fonduri publice.

Economistul a atras atenția și asupra situației angajaților care au fost recrutați pentru activități finanțate prin PNRR. O parte dintre aceștia ar putea rămâne fără locuri de muncă după încheierea programului, cu efecte negative asupra bugetului.

Totodată, Glăvan a menționat presiunea exercitată de primari pentru obținerea unor subvenții suplimentare, pe fondul nevoilor de finanțare ale administrațiilor locale. În pofida acestor riscuri, profesorul de economie consideră că reducerea deficitului la 5% din PIB rămâne posibilă în principiu.

„De altfel, este firesc să scadă deficitul bugetar după ce se încheie un ajutor extern major (PNRR), care implică inevitabil creșterea propriilor cheltuieli publice interne (proiectele de investiții presupun atât finanțare din PNRR cât și cheltuieli colaterale de la bugetul național).

Desigur, nomenclatura fondurilor europene va căuta alți bani pe care să-i căpușeze. Desigur, unii oameni angajați prin PNRR vor rămâne fără lucru, cu consecințe negative asupra bugetului. Desigur, e foame mare în rândul primarilor, care vor subvenții pete subvenții. Dar, în principiu, scăderea deficitului la 5% se poate face”, a mai scris acesta.

Bogdan Glăvan se îndoiește că deficitul va coborî sub 5% din PIB

Deși consideră fezabilă atingerea unui deficit bugetar de 5% din PIB în 2027, Bogdan Glăvan rămâne sceptic în privința reducerii acestuia în continuare, în anii următori, sub acest prag.

Această rezervă îl determină să se îndoiască și de posibilitatea ca România să evite noi majorări de taxe și impozite. În opinia sa, dacă deficitul nu va putea fi redus în continuare prin alte mijloace, presiunea pentru creșterea veniturilor bugetare ar putea persista.

Economistul a indicat și o alternativă la majorarea taxelor: creșterea libertății economice și a producției. Potrivit acestuia, o activitate economică mai amplă ar putea genera ulterior venituri mai mari pentru bugetul de stat. Glăvan consideră însă că politicienii par să evite ideea de libertate economică, deși aceasta ar putea contribui la creșterea producției și a încasărilor bugetare.

„Rămân sceptic, însă, în ceea ce privește scăderea deficitului pe mai departe, în anii următori, sub 5% din PIB. Implicit, rămân sceptic (adică nu cred) că nu vor mai crește birurile în România. Alternativa ar fi să crească libertatea economică, producția, ceea ce ar aduce pe urmă și mai mulți bani bugetulu statului, dar politicienii par că fug de cuvântul „libertate” ca dracul de tămâie”, a conchis Bogdan Glăvan.

Postarea poate fi vizualizată aici.