Analiză. Cum a ajuns România campioana inflației din regiune. Cosmin Marinescu (BNR) cere oprirea deciziilor automate și un control strict al banilor

Politica monetară trebuie să evite capcana reacțiilor automate și să revină la fundamente, avertizează viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, într-o analiză amplă. România consemnează cea mai persistentă tradiție inflaționistă din regiune, ratând ținta stabilită în peste jumătate din ultimii 21 de ani. Fără consolidare fiscală și atenție la masa monetară, stabilitatea prețurilor nu poate fi susținută durabil.

Analiză de la Banca Națională a României. Cosmin Marinescu avertizează asupra limitelor țintirii inflației și cere prudență în fața dezechilibrelor bugetare

Politica monetară a băncilor centrale are nevoie de o recalibrare profundă și de o privire orientată către fundamentele economice, dincolo de automatismele modelelor matematice de prognoză, avertizează viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu.

Într-o analiză amplă dedicată provocărilor macroeconomice actuale, denumită „Strategia politicii monetare: între mecanicism și recursul la fundamente”, oficialul băncii centrale arată că reacțiile pripite și deciziile mecaniciste pot întreține dezechilibre periculoase pe termen lung.

Dobânda de politică monetară a rămas blocată la 6,5% pentru a preveni deciziile prociclice

România a traversat o perioadă prelungită de „înghețare” a condițiilor monetare, menținând rata dobânzii cheie la 6,5% din august 2024 până în toamna anului 2026, ceea ce conturează un potențial record la nivel european de „politică monetară staționară”. Viceguvernatorul BNR explică faptul că această atitudine prudentă a prevenit amplificarea dezechilibrelor din economie.

Cosmin Marinescu susține că decizia de a nu schimba dobânda a avut la bază rațiuni logice, comparând politica băncii centrale cu navigația maritimă.

„Funcţionarea politicii monetare, definită prin lag-uri de transmisie a efectelor sale în economie, poate fi comparată cu manevrarea unei nave de mare tonaj, al cărei obiectiv este poziționarea pe un anumit culoar strategic. […]

De aceea, în vremuri de furtună puternică, reacţiile pripite sunt cu atât mai riscante, înainte ca tumultul apelor să se liniștească și să facă mai clară și mai uşoară schimbarea de direcţie”, afirmă Marinescu.

Oficialul BNR punctează că o eventuală majorare a ratei de referință în 2025, când inflația a depășit temporar 10% ca urmare a creșterii TVA și a altor taxe indirecte, ar fi lovit suplimentar cererea deja deficitară și ar fi afectat credibilitatea băncii.

România a ratat ținta de inflație în peste jumătate din ultimele două decenii

Privind în retrospectivă la cei 21 de ani scurși de la implementarea regimului de țintire directă a inflației (2005), analiza consemnează un bilanț dur: România a reușit să mențină inflația în intervalul țintit în doar 6 ani, în timp ce în 12 ani aceasta s-a situat deasupra marjei asumate.

Potrivit viceguvernatorului, comparația cu statele din regiune evidențiază o vulnerabilitate structurală:

„Această analiză comparativă arată că România se distinge în mod nefericit, din păcate, prin cea mai amplă tradiție inflaționistă din regiune și chiar dintre țările Uniunii Europene, dacă ne raportăm la cifrele inflaţiei începând cu anul 2005”, susține Cosmin Marinescu.

În timp ce Cehia, Polonia și Ungaria au readus treptat dinamica prețurilor aproape de nivelurile de echilibru după șocurile din anii recenți, România a rămas singura economie din eșantion cu o inflație persistentă cu mult peste țintă.

Masa monetară oferă un semnal timpuriu pe care bancherii centrali nu trebuie să îl ignore

O altă temă centrală a analizei o constituie necesitatea reintegrării teoriei cantitative a banilor în deciziile de politică monetară, după modelul monetarismului pragmatic promovat istoric de Bundesbank.

Marinescu arată că explozia inflaționistă post-pandemie a fost pregătită cu doi ani înainte de relaxarea masivă a masei monetare (M3 crescând cu aproape 16% în 2021 în România), înainte ca prețurile de consum să atingă vârful de peste 16% la finele lui 2022.

În opinia oficialului BNR, băncile centrale nu se pot debarasa de responsabilitatea emisiunii de lichiditate.

„Odată «creaţi», banii se scurg în economie pe canalul prețurilor, ei se văd în prețuri și nicăieri altundeva, indiferent dacă ne referim la prețurile factorilor de producţie, la preţurile activelor reale sau financiare, ori la prețurile bunurilor de consum […].

Banii nu «circulă» în economie pe un alt culoar decât cel al prețurilor. De aceea spunem că prețurile sunt reflectarea banilor, iar atunci când cantitatea de bani crește continuu, prețurile vor urma şi ele, în timp, acelaşi trend”, scrie viceguvernatorul BNR în analiza sa.

Marinescu subliniază totodată că instituțiile emitente trebuie să fie în mod esențial „gardieni ai monedei din economie, deoarece pârghiile băncilor centrale vizează controlul banilor, nu controlul preţurilor”.

Deficitele bugetare cronice pun în pericol stabilitatea macroeconomică

Politica monetară nu poate compensa la nesfârșit derapajele din sfera fiscală, atrage atenția Cosmin Marinescu, amintind că anul 2024 a consemnat un deficit bugetar ESA de 9,3% din PIB, pe fondul unor cheltuieli scăpate de sub control, asemănătoare unui mecanism de „helicopter money bugetar”.

În viziunea sa, pentru a proteja economia, autoritățile trebuie să asigure un mix coerent de politici publice.

„Probabil că cel mai mare beneficiu ar consta în evitarea caracterului ciclic sau prociclic din partea politicii monetare.

Aceasta înseamnă ca politica monetară, pe de o parte, să nu pună «gaz pe foc», laolaltă cu politica fiscal-bugetară, tot mai lipsită de prudență și responsabilitate în ultima perioadă, peste tot în lume.

Pe de altă parte, să nu pună «sare pe rană» atunci când economia suferă, iar politicile publice caută să corecteze dezechilibre financiare și structurale profunde”, scrie Cosmin Marinescu.

Ajustarea fermă a finanțelor publice, reducerea deficitelor structurale și menținerea independenței băncii centrale față de presiunile ciclului electoral rămân cerințe vitale pentru ca România să își conserve stabilitatea și convergența europeană.

„Închei aceste rânduri având convingerea că băncile centrale trebuie să fie principalii furnizori de credibilitate și responsabilitate, mai ales în contexte politice complicate. Alături de angajamentul instituțional de asigurare a stabilității prețurilor, de dorit prin evitarea prociclicității, băncile centrale își afirmă, tot mai răspicat, și angajamentul profesional de comunicare credibilă la nivelul publicului.

În acest sens, este esențială creșterea nivelului de educație economică și financiară în societate – probabil cea mai sigură cale pentru îmbunătățirea calității politicilor economice pe termen lung.

Pentru România, în anii următori, este imperativă calibrarea unui mix responsabil de politici economice, respectând principiile de coerență și sustenabilitate financiară. Provocarea majoră rămâne continuarea consolidării finanțelor publice. Reducerea deficitului bugetar și temperarea datoriei publice sunt esențiale pentru atenuarea vulnerabilităților externe și extinderea spațiului de manevră al politicilor economice.

Stabilitatea prețurilor, consolidarea finanțelor publice, prioritizarea investițiilor pe criterii competitive – care să susțină creșterea economică sustenabilă, preocuparea asigurării unei monede sănătoase – care să protejeze bunăstarea populației, sunt vectori de ghidaj strategic pentru dezvoltarea României și convergența europeană”, mai notează Cosmin Marinescu la finalul analizei sale.