Cristian Socol explică cine a plătit pentru reducerea deficitului bugetar. Majorările de taxe și reducerile de cheltuieli au pus presiune pe români

Economistul Cristian Socol a analizat ultima execuție bugetară raportată de Ministerul Finanțelor și a explicat de unde provin reducerile deficitului bugetar și cine a suportat costurile acestora. Potrivit analizei sale, deficitul a scăzut cu 24 de miliarde de lei, echivalentul a 1,5 puncte procentuale din PIB, însă această evoluție a fost însoțită de majorări de taxe, reduceri ale unor cheltuieli publice și înghețări ale pensiilor și ajutoarelor sociale.

Cristian Socol explică de unde au venit veniturile suplimentare la buget

Într-un mesaj publicat pe Facebook, economistul a criticat prezentarea acestor rezultate drept performanțe și dovezi de responsabilitate bugetară. El a ridicat întrebări privind sursele reducerii deficitului, categoriile care au suportat povara ajustării și beneficiarii care au câștigat în urma măsurilor adoptate. Totodată, a pus sub semnul întrebării existența unor reforme structurale reale.

Potrivit economistului, creșterea veniturilor bugetare a fost susținută în principal de majorarea unor taxe și impozite. Încasările suplimentare din TVA, accize și impozitul pe dividende au ajuns la 28 de miliarde de lei. La acestea s-au adăugat alte 2,7 miliarde de lei provenite din impozitul pe proprietate, care vizează casele și terenurile.

Cristian Socol susține că această creștere a veniturilor a transferat o parte importantă a poverii asupra consumatorilor finali, în special asupra persoanelor vulnerabile, care dispun de resurse financiare limitate și nu pot deduce cheltuielile pe firmă.

În cazul impozitului pe proprietate, economistul consideră că impactul este mai mare asupra proprietarilor cu venituri reduse și asupra clasei de mijloc. Totodată, majorarea impozitului pe dividende a afectat capitalul autohton. În evaluarea sa, măsurile au pus presiune asupra contribuabililor care își achită corect obligațiile fiscale.

„Despre ultima execuție bugetară raportată de MF. O analiză simplă în 300 de cuvinte. Din nou performanțe, laude, reducerea deficitului, responsabilitate… aplauze, boți, fanatici. Minus 24 miliarde lei, minus 1,5pp din PIB. Întrebări: păi doar atât, de unde vine și cine a susținut povara? Cine a plătit și cine a câștigat? Reforme reale?

Venituri: (plus) din creșterea de taxe TVA, accize, impozit pe dividende (+ 28 miliarde lei) și impozitul pe proprietate (case, terenuri) (+2,7 miliarde lei). Povara pe consumatorii finali, mai ales pe cei vulnerabili, care nu au bani și nici nu decontează ”pe firmă”. Povara pe proprietari, mai mare pe cei cu venituri reduse și clasa de mijloc. Și pe capitalul autohton, la impozitul pe dividende. Pe contribuabilii corecți”, a scris acesta pe Facebook.

Reducerile de cheltuieli au vizat salariile bugetarilor, investițiile și bursele

Pe partea de cheltuieli, analiza lui Cristian Socol identifică mai multe categorii în care au fost realizate reduceri sau economii. Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,4 miliarde de lei, economistul asociind această diminuare cu tăierile aplicate în sectorul bugetar. Alte economii, în valoare de 4,6 miliarde de lei, au provenit din reducerea cheltuielilor de capital, respectiv a investițiilor publice finanțate de la buget.

O diminuare de 2,5 miliarde de lei a fost înregistrată și la bursele acordate elevilor și studenților. În același timp, pensiile și cheltuielile pentru asistență socială au fost înghețate.

Cristian Socol consideră că aceste măsuri au concentrat ajustarea asupra unor categorii de cheltuieli și asupra unor beneficiari ai sistemului public, fără să fie însoțite de o restructurare profundă a modului în care funcționează statul.

„Cheltuieli: (minus) – 4,4 miliarde lei (tăieri la bugetari, cheltuielile de personal), -4,6 miliarde lei economii la cheltuielile de capital (investiții publice finanțate din buget), -2,5 miliarde (economii la bursele pentru elevi și studenți), înghețări la pensii și asistență socială”, a mai scris economistul.

De ce deficitul a scăzut cu 24 de miliarde de lei, deși ajustările au fost mai mari

Economistul atrage atenția asupra diferenței dintre valoarea totală a poverii asociate măsurilor de ajustare și reducerea efectivă a deficitului bugetar calculat în sistem cash.

Potrivit calculelor prezentate de acesta, majorările de taxe și impozite, împreună cu reducerile și economiile de cheltuieli menționate, însumează 42,2 miliarde de lei. Cu toate acestea, deficitul cash s-a redus cu numai 24 de miliarde de lei.

Cristian Socol explică diferența prin creșterea unor cheltuieli bugetare. În primul rând, plățile pentru dobânzi au crescut cu 10,7 miliarde de lei, ceea ce a însemnat venituri suplimentare pentru creditorii României, între care se numără băncile și fondurile de investiții și de pensii.

În al doilea rând, au crescut cheltuielile pentru bunuri și servicii cu 6,7 miliarde de lei. Din această sumă, economistul evidențiază 2,5 miliarde de lei asociate funcționării statului și alte 4,2 miliarde de lei pentru spitale și sistemul de sănătate.

În opinia sa, aceste creșteri de cheltuieli explică de ce reducerea deficitului a fost mai mică decât ar sugera valoarea cumulată a măsurilor de ajustare prezentate în analiză.

„De ce s-a redus deficitul cash cu doar 24 de miliarde dacă povara agregată a fost doar din aceste capitole de 42,2 miliarde lei? În principal pentru că au câștigat mai mult creditorii României (bănci, fonduri de investiții, de pensii etc) (+10,7 miliarde lei la cheltuielile cu dobânzile) și s-a plătit mai mult pentru funcționarea statului și plățile către sănătate (din totalul de +6,7 miliarde lei la capitolul Bunuri și servicii + 2,5 miliarde lei la funcționarea statului și +4,2 la Spitale / Sănătate)”, a explicat acesta.

Economistul susține că reformele nu au schimbat structural funcționarea statului

Cristian Socol consideră că măsurile adoptate nu reprezintă o raționalizare reală a cheltuielilor publice. În evaluarea sa, reformele s-au tradus în principal prin reduceri salariale în sectorul bugetar, care i-au vizat îndeosebi pe profesori, medici și funcționari, precum și prin concedieri.

În același timp, cheltuielile pentru funcționarea statului au crescut, potrivit datelor prezentate de economist. Din acest motiv, el apreciază că nu s-au produs schimbări structurale semnificative în modul de organizare și funcționare a administrației publice.

Critica sa vizează astfel diferența dintre reducerea deficitului raportat și transformările structurale pe care ar trebui să le presupună o reformă a cheltuielilor publice.

„Raționalizarea reală a cheltuielilor statului? Zero. Reformele au însemnat doar reduceri de salarii la bugetari (îndeosebi la profesori, medici și funcționari) și concedieri, funcționarea statului a costat mai mult. Structural – nimic”, a subliniat economistul.

Cristian Socol afirmă că deficitul real ar putea fi cu cel puțin 30 de miliarde de lei mai mare

O altă problemă semnalată de economist privește diferența dintre deficitul raportat oficial și cel pe care îl consideră real. Cristian Socol susține că deficitul efectiv al României este cu cel puțin 30 de miliarde de lei mai mare decât valoarea raportată.

În estimarea sa, această diferență ar include datorii amânate, facturi care nu au fost emise pentru lucrări deja finalizate, facturi neplătite și restanțe aferente programelor de investiții locale, precum și alte obligații similare. Prin urmare, economistul consideră că valoarea deficitului bugetar raportat nu surprinde integral toate obligațiile financiare acumulate de stat.

„Este acesta deficitul real? Nu, deficitul real este cu cel puțin 30 miliarde lei mai mare decât ceea ce se raportează – cuprinde datorii amânate, facturi neemise ptr lucrari finalizate, facturi neplătite, restante la programele de investiții locale s.a.m.d”, a completat Cristian Socol.

Postarea poate fi vizualizată aici.