Turismul românesc are nevoie de o nouă strategie. Hotelierii solicită schimbări în fiscalitate, investiții și promovare

Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR) propune șase priorități strategice pentru dezvoltarea turismului românesc în următorii 3-5 ani. Măsurile vizează atragerea turiștilor străini, creșterea investițiilor, modificarea fiscalității și digitalizarea raportărilor. Propunerile vin în contextul în care România înregistrează un deficit de aproape 3 miliarde de euro la categoria turism-călătorii. Organizația solicită autorităților politici publice care să contribuie la creșterea veniturilor generate de această industrie.

Turismul din România a generat încasări de 3,7 miliarde de euro din străinătate în primele opt luni din 2026

Turismul din România ar putea avea o contribuție economică mai mare prin aplicarea unor măsuri care să stimuleze investițiile, să crească numărul vizitatorilor străini și să îmbunătățească activitatea operatorilor din industria ospitalității. Federația Industriei Hoteliere din România propune un pachet de șase direcții strategice, care include promovarea internațională, fiscalitatea predictibilă, flexibilizarea muncii, dezvoltarea destinațiilor, investițiile și digitalizarea.

Datele provizorii ale Băncii Naționale a României arată că, în perioada ianuarie-august 2026, încasările din străinătate la categoria „turism-călătorii” au totalizat aproximativ 3,7 miliarde de euro, în creștere cu 13,5% comparativ cu intervalul similar din 2025.

În aceeași perioadă, plățile efectuate la această categorie au ajuns la aproximativ 6,7 miliarde de euro. Diferența dintre încasări și plăți a determinat un deficit de aproape 2,98 miliarde de euro, cu 1,1% mai mic decât în anul precedent.

Potrivit FIHR, România dispune de resurse turistice importante, investiții private și operatori capabili să dezvolte servicii competitive pe piețele internaționale. Valorificarea acestora necesită însă politici publice stabile, colaborare între instituții și măsuri adaptate activității economice din sector.

Federația consideră că prioritățile propuse răspund problemelor identificate de operatorii hotelieri și sunt corelate cu direcțiile privind promovarea, investițiile și digitalizarea incluse în programul de guvernare.

„Acțiunile privind promovarea României ca destinație turistică, fiscalitatea predictibilă sau organizarea muncii influențează direct capacitatea operatorilor de a menține competitivitatea și atractivitatea ofertelor turistice la nivel regional. De aceea, experiența operatorilor trebuie să cântărească în elaborarea politicilor pentru turism. Rolul FIHR este să transforme nevoile semnalate de membri în propuneri concrete și să urmărească parcursul acestora în dialogul cu autoritățile.

Susținem măsuri care să le permită antreprenorilor din turism să planifice pe termen lung, să atragă oaspeți în mai multe luni ale anului și să reinvestească în calitatea serviciilor, transformând potențialul industriei în rezultate economice măsurabile.

Turismul nu trebuie privit doar ca un sector care solicită sprijin, ci ca un exportator de servicii, un generator de investiții, un actor al diplomației economice, un promotor al patrimoniului cultural și un liant intergenerațional al comunităților, fiind astfel un partener al statului în dezvoltarea economică”, a spus Simona Constantinescu, președinte FIHR.

FIHR solicită un buget anual de până la 50 de milioane de euro pentru promovarea turismului românesc

Creșterea numărului de turiști străini reprezintă una dintre principalele priorități ale FIHR, în condițiile în care vizitatorii internaționali au o pondere relativ redusă în activitatea structurilor de cazare din România.

Conform Institutului Național de Statistică, turiștii străini au reprezentat 18% din totalul înnoptărilor înregistrate în primele opt luni din 2026, indicator aflat în creștere cu 10,4% față de perioada corespunzătoare a anului anterior. Durata medie a șederii acestora a fost de 2,1 zile.

Pentru dezvoltarea turismului de incoming, federația propune planificarea promovării internaționale pentru perioade de 3-5 ani și majorarea graduală a bugetului destinat acestui obiectiv până la 40-50 de milioane de euro anual.

Pachetul include introducerea unei prime de incoming pentru atragerea turiștilor străini, campanii digitale permanente pe piețele prioritare și participarea selectivă la târguri internaționale de profil.

Promovarea multianuală și îmbunătățirea campaniilor turistice sunt prevăzute și în programul de guvernare pentru perioada 2027-2030. Creșterea finanțării rămâne însă condiționată de disponibilitatea resurselor bugetare.

Germania, Italia și Statele Unite au fost principalele piețe de proveniență a turiștilor străini în primele opt luni din 2026. Germania a înregistrat 181.400 de sosiri, Italia 148.300, iar Statele Unite 122.400.

În august, Bucureștiul și orașele reședință de județ, fără Tulcea, au concentrat 67,2% din sosirile vizitatorilor străini. Stațiunile montane au atras 11,4%, iar stațiunile de pe litoral, fără municipiul Constanța, numai 2,9%.

FIHR solicită campanii online adaptate piețelor de proveniență și tipurilor de experiențe disponibile, inclusiv turism balnear, servicii de wellness și longevitate, gastronomie, city break-uri și activități în natură.

Federația propune și colaborarea cu Ministerul Afacerilor Externe pentru simplificarea procedurilor de obținere a vizelor turistice în cazul anumitor state. Modificările ar urma să respecte legislația europeană și regulile aplicabile spațiului Schengen.

Hotelierii cer o structură națională care să coordoneze promovarea destinațiilor turistice

Promovarea turismului românesc ar trebui coordonată printr-o structură națională specializată, care să asigure continuitatea strategiilor și implicarea directă a operatorilor privați în procesul decizional.

FIHR susține operaționalizarea Organizației de Management al Destinației (OMD) la nivel național, printr-un model de administrare public-privat și finanțare multianuală predictibilă.

O asemenea structură ar permite coordonarea brandului turistic al României și corelarea campaniilor naționale cu proiectele locale și ofertele comerciale ale operatorilor. Strategiile ar trebui adaptate evoluțiilor economice, climatice și geopolitice din regiune.

Federația consideră că rezultatele promovării trebuie evaluate prin indicatori economici concreți, precum numărul sejururilor generate, durata șederii și cheltuielile efectuate de vizitatori, nu exclusiv prin vizibilitatea campaniilor.

FIHR solicită TVA redus pentru cazare și alimentație și impozite adaptate activității sezoniere

Fiscalitatea predictibilă constituie o altă prioritate pentru industria hotelieră, în special în cazul investițiilor planificate pe termen lung și al contractelor încheiate cu parteneri internaționali.

FIHR solicită menținerea unei cote reduse de TVA pentru serviciile de cazare și alimentație, precum și stabilitatea taxelor locale. Federația susține că aceste condiții permit operatorilor să stabilească tarife competitive și să pregătească investiții în modernizarea unităților existente.

Pentru proprietățile turistice utilizate sezonier, organizația propune adaptarea impozitării locale la perioada efectivă de funcționare. În prezent, operatorii trebuie să suporte cheltuieli pe parcursul întregului an, chiar dacă veniturile sunt concentrate în câteva luni.

O altă solicitare privește combaterea evaziunii fiscale și aplicarea acelorași principii de control operatorilor care furnizează servicii similare, indiferent de forma juridică sau de modalitatea prin care își comercializează ofertele.

Federația susține inclusiv continuarea voucherelor de vacanță după 2026 și păstrarea facilităților care încurajează angajatorii privați să le acorde salariaților. Acest mecanism este considerat un instrument pentru stimularea cererii interne și facilitarea accesului la servicii turistice.

Investițiile în turismul balnear ar putea contribui la reducerea sezonalității

Modernizarea infrastructurii turistice și dezvoltarea serviciilor disponibile în extrasezon reprezintă o direcție distinctă a propunerilor FIHR, cu accent pe valorificarea resurselor balneare.

Federația consideră că turismul balnear poate contribui la extinderea perioadei de activitate a stațiunilor și la atragerea clienților internaționali interesați de servicii de tratament și recuperare.

Pentru susținerea investițiilor, organizația solicită scheme de finanțare adaptate specificului industriei și un cadru fiscal stabil, inclusiv în privința taxelor locale. Aceste instrumente ar permite modernizarea facilităților și dezvoltarea unor servicii competitive.

În domeniul balnear și al turismului de sănătate, FIHR propune colaborarea dintre autoritățile responsabile de turism și cele din sănătate pentru clarificarea procedurilor prin care pacienții asigurați în alte state pot beneficia de tratamente eligibile în România.

Dezvoltarea acestui segment ar trebui susținută prin promovare internațională și parteneriate comerciale care să faciliteze accesul pacienților străini la serviciile oferite.

Codul muncii ar putea fi adaptat pentru angajările sezoniere din industria ospitalității

Organizarea muncii reprezintă una dintre dificultățile semnalate de operatorii turistici, în special în stațiunile unde cererea de servicii variază considerabil de la un sezon la altul.

FIHR propune modificarea Codului muncii pentru a permite utilizarea unor instrumente flexibile de angajare și evidență a activității. Printre acestea se numără introducerea băncii timpului de lucru, digitalizarea pontajului și calcularea contribuțiilor sociale pentru contractele cu timp parțial proporțional cu venitul efectiv realizat.

Federația susține și introducerea unui mecanism simplificat de tip Kurzarbeit, prin care angajatorii să poată păstra personalul în perioadele de reducere temporară a activității.

Potrivit organizației, asemenea instrumente ar putea diminua costurile recrutărilor repetate și ar permite păstrarea angajaților cu experiență de la un sezon la altul.

Aplicarea măsurilor ar trebui realizată cu respectarea drepturilor salariaților. FIHR consideră că flexibilizarea poate contribui la formalizarea muncii, stabilitatea personalului și menținerea calității serviciilor turistice.

Hotelurile și unitățile de cazare ar putea transmite datele turiștilor printr-un registru digital unic

Digitalizarea raportărilor turistice reprezintă ultima dintre cele șase priorități strategice formulate de FIHR și urmărește reducerea obligațiilor administrative ale operatorilor.

Federația solicită actualizarea legislației privind evidența turiștilor, inclusiv a HG nr. 237/2001, prin introducerea unui registru digital unic și a unei fișe electronice de cazare.

Sistemul ar urma să permită transmiterea interoperabilă a informațiilor către instituțiile competente, printre care Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Institutul Național de Statistică, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe și ANAF.

Principiul propus este raportarea unei singure serii de date, în format digital, astfel încât informațiile necesare mai multor instituții să nu mai fie transmise separat de fiecare operator.

Modernizarea sistemului ar necesita și actualizarea metodologiei statistice, pentru includerea tuturor formelor de cazare, inclusiv a închirierilor pe termen scurt.

FIHR susține introducerea unui număr unic de înregistrare pentru unitățile promovate prin platforme online, în concordanță cu Regulamentul UE 2024/1026. Identificarea furnizorilor ar permite aplicarea consecventă a obligațiilor de raportare și o evidență mai completă a activității turistice.

Informațiile privind înnoptările, durata sejururilor și țările de proveniență a vizitatorilor ar putea fi utilizate ulterior pentru fundamentarea campaniilor internaționale și a deciziilor de investiții.

FIHR va transmite Guvernului un pachet de propuneri și termene de implementare

Federația Industriei Hoteliere din România urmează să transmită Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului documentul care reunește cele șase priorități, împreună cu măsurile concrete și termenele propuse pentru aplicarea acestora.

Organizația urmărește corelarea digitalizării cu procesul de colectare a datelor, a fiscalității și legislației muncii cu investițiile și ocuparea forței de muncă, precum și a promovării internaționale cu dezvoltarea destinațiilor turistice.

Reprezentanții industriei consideră că eficiența politicilor publice trebuie evaluată prin rezultate economice, investiții, numărul turiștilor atrași și menținerea locurilor de muncă.

„Avem o oportunitate să schimbăm modul în care România își valorifică turismul, de la măsuri și reacții punctuale la politici publice coerente, care stimulează creșterea economică. Succesul nu se va măsura prin numărul strategiilor aprobate, ci prin turiștii suplimentari atrași, investițiile realizate, locurile de muncă păstrate și veniturile generate pentru economia României. FIHR își asumă rolul de partener constructiv și activ al autorităților. Este momentul să trecem împreună de la potențial la rezultate”, subliniază Simona Constantinescu, președinte FIHR.