Noi reguli pregătite de Uniunea Europeană. Statele membre vor trebui să stabilească cine răspunde pentru protejarea populației în caz de dezastre climatice

Comisia Europeană urmează să prezinte marți, 27 octombrie, o serie de noi măsuri prin care statele membre vor fi obligate să stabilească autoritățile responsabile pentru pregătirea și protejarea populației în fața fenomenelor meteorologice extreme. Inițiativa vine pe fondul avertismentelor privind intensificarea schimbărilor climatice, însă nu este însoțită de noi fonduri destinate gospodăriilor care trebuie să își adapteze locuințele la riscurile climatice, potrivit Euronews.

Comisia Europeană pregătește noi obligații pentru statele membre

Uniunea Europeană intenționează să introducă reguli mai clare privind responsabilitatea autorităților în prevenirea și gestionarea dezastrelor provocate de fenomenele meteorologice extreme.

Comisarul european pentru acțiune climatică, Wopke Hoekstra, a declarat pentru Euronews că statele membre vor trebui să precizeze cine răspunde de măsurile de pregătire și adaptare la schimbările climatice, fie că este vorba despre autorități naționale, regionale sau locale.

Scopul măsurii este evitarea situațiilor în care, după producerea unor inundații, incendii de vegetație sau alte dezastre, instituțiile își transferă reciproc responsabilitatea pentru lipsa măsurilor preventive.

„Statele membre trebuie să decidă unde doresc să își atribuie această responsabilitate. Dar ceea ce facem obligatoriu este ca ele să numească și să precizeze unde va fi responsabilitatea”, a spus Hoekstra.

Guvernele vor avea în continuare libertatea de a decide cum împart atribuțiile între diferitele niveluri administrative, însă această distribuire a responsabilităților va trebui să fie clar stabilită.

Inițiativa face parte din strategia europeană de consolidare a rezilienței climatice, prin care Bruxelles-ul urmărește o mai bună pregătire a statelor membre pentru consecințele încălzirii globale.

Europa trebuie să se pregătească pentru temperaturi tot mai ridicate

Comisia Europeană avertizează că schimbările climatice vor avea efecte tot mai puternice asupra continentului, inclusiv prin creșterea frecvenței și intensității valurilor de căldură, secetelor, incendiilor și inundațiilor.

Potrivit scenariilor prezentate de Bruxelles, autoritățile europene trebuie să ia în calcul o încălzire globală de 2 grade Celsius până în 2050 și de 3 grade Celsius până în 2100, raportată la perioada preindustrială.

Europa se încălzește de aproximativ două ori mai repede decât media globală, ceea ce impune măsuri suplimentare pentru protejarea populației și a infrastructurii.

Wopke Hoekstra a avertizat că depășirea pragului de încălzire de 1,5 grade Celsius stabilit prin Acordul de la Paris devine tot mai probabilă, fie temporar, fie pentru o perioadă mai îndelungată.

Comisarul a subliniat că pregătirea pentru temperaturi extreme trebuie să devină o prioritate, chiar dacă politicile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră dau rezultate.

„Chiar dacă facem toate acestea corect, nu avem cum să evităm mai multe veri decât cea de anul trecut”, a declarat comisarul.

Acesta a estimat că pagubele economice provocate de fenomenele meteorologice extreme din vara acestui an au depășit 100 de miliarde de euro.

Drumurile, podurile și locuințele noi ar trebui proiectate ținând cont de riscurile climatice

O altă direcție a strategiei europene vizează modul în care sunt planificate și construite noile proiecte de infrastructură.

Comisia dorește ca autoritățile să includă scenariile climatice în proiectarea drumurilor, podurilor și cartierelor, astfel încât acestea să poată face față condițiilor meteorologice anticipate pentru următoarele decenii.

Bruxelles-ul consideră că infrastructura proiectată exclusiv pe baza datelor meteorologice din trecut ar putea deveni insuficientă în condițiile intensificării fenomenelor extreme.

În cazul orașelor, autoritățile vor trebui să acorde o atenție sporită planurilor de protecție împotriva temperaturilor ridicate și adaptării spațiilor urbane la valurile de căldură.

„Dorim să introducem o cultură a pregătirii și rezilienței încă din faza inițială, mai degrabă decât să ne ocupăm de daunele ulterioare, care sunt adesea foarte ad-hoc și nu întotdeauna se reconstruiesc mai bine”, a declarat luni un înalt oficial al Comisiei Europene, sub protecția anonimatului.

Fără fonduri europene noi pentru gospodăriile care trebuie să își adapteze locuințele

Deși propunerea urmărește creșterea capacității de protecție în fața dezastrelor, Comisia Europeană nu intenționează să anunțe, în această etapă, un nou mecanism de finanțare destinat direct gospodăriilor.

Această situație ridică probleme în special pentru persoanele cu venituri reduse, care ar putea avea dificultăți în suportarea costurilor necesare pentru protejarea locuințelor împotriva căldurii extreme, inundațiilor sau altor riscuri climatice.

Comisarul Wopke Hoekstra a făcut referire la propunerea de alocare a 35% din bugetul Uniunii Europene pentru obiective legate de climă și natură, însă utilizarea efectivă a fondurilor va depinde de negocierile privind viitorul buget multianual.

În același timp, finanțarea pentru adaptarea climatică trebuie să concureze cu alte priorități europene, printre care apărarea, securitatea, competitivitatea economică și sprijinirea agriculturii.

Comisia se bazează și pe finanțarea anunțată de Banca Europeană de Investiții, care intenționează să mobilizeze cel puțin 30 de miliarde de euro până în 2030 pentru proiecte de adaptare la schimbările climatice.

Cu toate acestea, nu a fost prezentată o nouă schemă de sprijin financiar direct pentru proprietarii de locuințe.

Doar un sfert dintre activele expuse dezastrelor climatice sunt asigurate

Strategia europeană vizează și implicarea mai puternică a companiilor de asigurări în gestionarea riscurilor climatice.

Potrivit unui înalt oficial al Comisiei Europene, aproximativ 25% dintre activele expuse efectelor schimbărilor climatice beneficiază de asigurare, ceea ce înseamnă că o mare parte dintre eventualele pierderi financiare rămân în sarcina proprietarilor și a autorităților.

Această situație poate genera presiuni importante asupra bugetelor publice după producerea unor dezastre de amploare, mai ales în regiunile în care riscul de inundații sau incendii este ridicat.

„Faptul că atât de multe zone sunt subasigurate” este una dintre problemele pe care le va examina Comisia, a declarat Hoekstra.

Bruxelles-ul intenționează să colaboreze cu sectorul asigurărilor pentru a identifica soluții care să reducă vulnerabilitatea financiară a populației în fața fenomenelor meteorologice extreme.

Deocamdată, măsurile anunțate reprezintă o inițiativă legislativă europeană, iar obligațiile concrete pentru statele membre vor depinde de forma finală a reglementărilor și de procedura de adoptare la nivelul Uniunii Europene.