Tensiuni între Bruxelles și Norvegia din cauza gazelor și petrolului din Arctica. Uniunea Europeană păstrează interdicția privind noile foraje

Comisia Europeană va menține interdicția privind noi foraje de petrol și gaze în Arctica, în pofida presiunilor exercitate de Norvegia pentru renunțarea la această poziție. Decizia va fi inclusă în strategia revizuită a Uniunii Europene pentru regiunea arctică, care urmează să fie prezentată pe 20 octombrie.

Tensiuni între Bruxelles și Norvegia din cauza gazelor și petrolului din Arctica

Interdicția privind noile exploatări de petrol și gaze în Arctica va rămâne poziția oficială a Comisiei Europene, potrivit informațiilor obținute de Euronews. Regiunea capătă o importanță strategică tot mai mare pentru Uniunea Europeană, atât din perspectiva apărării, cât și în ceea ce privește obiectivele climatice ale blocului comunitar.

Noua versiune a strategiei europene pentru Arctica, adoptată inițial în 2021, va fi anunțată pe 20 octombrie. Comisia consideră că dezvoltarea unor noi proiecte de combustibili fosili în Arctica este incompatibilă cu obiectivele sale climatice.

Menținerea moratoriului are loc în pofida solicitărilor Agenției Internaționale pentru Energie de reconsiderare a poziției și a presiunilor venite din partea Norvegiei, un furnizor important de energie și un aliat al Uniunii Europene, într-un moment în care blocul comunitar se confruntă cu probleme privind securitatea aprovizionării cu energie.

Interdicția rămâne, cel puțin deocamdată, neobligatorie

În 2021, Germania, Suedia și Finlanda au susținut în linii mari poziția Comisiei Europene potrivit căreia noile resurse de petrol și gaze ar trebui să rămână neexploatate.

Danemarca s-a aflat însă într-o situație mai complicată, deoarece a trebuit să găsească un echilibru între susținerea obiectivelor ecologice ale Uniunii Europene și posibilitatea limitată de a le impune Groenlandei. Teritoriul autonom controlează resurse minerale importante, inclusiv rezerve semnificative de petrol și gaze despre care se estimează că sunt încă nedescoperite.

Comisia Europeană propusese inițial instituirea unei obligații juridice multilaterale pentru interzicerea noilor explorări de petrol și gaze în Arctica și în regiunile din jurul acesteia. Propunerea a fost susținută de Germania.

În cele din urmă, strategia a rămas însă un angajament politic fără caracter obligatoriu. Întrebată dacă și strategia revizuită va păstra același caracter simbolic, Comisia Europeană a transmis că procesul este încă în desfășurare. Interdicția este însă așteptată să rămână neobligatorie, ceea ce ar putea evita un conflict direct cu Norvegia, în condițiile preocupărilor europene privind aprovizionarea cu energie.

Norvegia pune presiune pe Bruxelles

Norvegia a prezentat explorarea gazelor în Arctica drept o formă de asigurare pentru Uniunea Europeană, în condițiile creșterii prețurilor la energie.

Ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland, a susținut recent că menținerea activității în Marea Barents servește atât intereselor Norvegiei, cât și celor europene, invocând perturbările de pe piețele globale de energie apărute după războiul din Orientul Mijlociu. Oficialul a precizat, de asemenea, că Norvegia va continua forajele în Arctica indiferent de poziția Uniunii Europene.

În paralel, președintele Franței, Emmanuel Macron, convoacă o reuniune G7 dedicată energiei, în cadrul căreia ar putea fi discutată o a doua eliberare de petrol din rezervele de urgență.

Problema este sensibilă pentru Bruxelles deoarece Norvegia este puternic integrată în arhitectura de securitate energetică a Uniunii Europene. Șocurile recente, inclusiv avarierea unei conducte din Arabia Saudită, au evidențiat cât de rapid poate fi afectată Europa atunci când aprovizionarea din alte regiuni producătoare este perturbată.

În condițiile în care gazul rusesc transportat prin conducte a fost în mare parte eliminat de pe piața europeană, Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze lichefiate al Uniunii Europene. Potrivit datelor UE, aceasta a reprezentat 54,4% din totalul importurilor europene în perioada ianuarie-iunie, față de 52,1% în 2025.

Cât de important este gazul din Arctica pentru Europa

Activiștii de mediu susțin însă că gazul norvegian din Arctica reprezintă doar 1,4% din importurile de gaze ale Uniunii Europene și că este puțin probabil să aibă un impact semnificativ asupra securității energetice pe termen scurt.

Potrivit unei noi analize realizate de WWF-Norvegia, gazele provenite din noua zonă a Mării Barents nu ar putea intra în producție înainte de 2045, ceea ce ar fi prea târziu pentru a răspunde nevoilor imediate ale Uniunii Europene.

Analiza WWF-Norvegia indică faptul că noile cantități importante de gaze din Arctica ar putea ajunge pe piață într-un moment în care cererea europeană de gaze este așteptată să scadă puternic.

Organizația a invocat estimări potrivit cărora cererea Uniunii Europene pentru gaze fosile ar putea scădea de la aproximativ 329 de miliarde de metri cubi în 2024 la circa 85 de miliarde de metri cubi în 2040, într-un scenariu compatibil cu o reducere cu 90% a emisiilor.

Raportul WWF-Norvegia nu contestă producția existentă a Norvegiei și nici rolul acestei țări de furnizor energetic considerat de încredere. În schimb, organizația susține că energia curată, electrificarea și eficiența energetică ar putea reduce dependența Europei de combustibilii fosili importați mai rapid decât noile proiecte de petrol și gaze din Arctica.

Progresele Norvegiei în domeniul energiei curate și al electrificării ar putea reprezenta un punct comun cu Bruxellesul. Autovehiculele electrice cu baterie reprezintă aproximativ 95%-99% din vânzările de autoturisme noi din această țară.

Paal Frisvold, coordonator al organizației neguvernamentale Alliance to Preserve the Moratorium on Oil Drilling in the Arctic, a considerat menținerea interdicției de către Uniunea Europeană un câștig important pentru climă și a susținut că aceasta ar putea contribui la prevenirea amplificării rivalității în regiunea arctică.

Potrivit lui Frisvold, decizia transmite Norvegiei și industriei petroliere un semnal privind angajamentul Uniunii Europene de a accelera tranziția către o economie competitivă și fără emisii, în conformitate cu Acordul de la Paris. În această viziune, Europa ar trebui să dispună de energie internă accesibilă, care să reducă dependența de combustibili fosili importați și scumpi, cu efecte asupra gospodăriilor și industriei europene.

Summitul Arcticii a adus în prim-plan securitatea energetică

Interdicția UE privind noile explorări de petrol și gaze în Arctica a fost probabil discutată de liderii europeni la Summitul Arcticii organizat de Finlanda în 13 și 14 septembrie. La reuniune a participat și premierul norvegian Jonas Gahr Støre.

La evenimentul de la Rovaniemi au participat 11 șefi de stat și de guvern din Germania, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, România, Franța, Grecia, Țările de Jos, Polonia și Suedia. Discuțiile au vizat importanța strategică a Arcticii.

La summit au participat și președintele Consiliului European, António Costa, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, precum și comisarul pentru parteneriate internaționale, Jozef Síkela.

Premierul Finlandei, Petteri Orpo, a susținut necesitatea unei abordări cuprinzătoare a securității în Arctica, inclusiv din perspectiva energiei. El a atras atenția și asupra intensificării competiției dintre marile puteri în regiune, menționând activitatea și interesul tot mai mare manifestate de China, Rusia și Statele Unite.

Rămâne neclar dacă acordul încheiat pe 18 septembrie între Washington, Danemarca și Groenlanda include și un proiect de explorare petrolieră în bazinul Jameson Land din estul Groenlandei. Zona fusese anterior vizată de administrația lui Donald Trump pentru astfel de activități.

Orpo a descris Summitul Arcticii drept o discuție la nivel înalt foarte productivă, care depășește problema securității militare. Agenda a inclus securitatea economică, mineralele critice, energia, infrastructura și logistica, rutele comerciale, securitatea aprovizionării, schimbările climatice și dezvoltarea durabilă.

O sursă apropiată discuțiilor privind politica UE pentru Arctica a precizat că referirile la energie din cadrul summitului ar putea viza și alte surse energetice potențiale din regiune, inclusiv energia solară în perioadele lungi în care aceasta poate fi utilizată.