Europa își pregătește propriul Consiliu de Securitate. Planul major pe care Ursula von der Leyen îl va prezenta astăzi

Europa ar putea avea un nou mecanism prin care statele să reacționeze împreună atunci când unul dintre ele se confruntă cu o amenințare la adresa securității. Ursula von der Leyen intenționează să prezinte miercuri, în discursul privind Starea Uniunii Europene, o serie de propuneri care vizează reorganizarea modului în care UE își coordonează răspunsul în astfel de situații. Printre acestea se numără un Consiliu European de Securitate și un protocol inspirat de mecanismul de consultare existent în NATO.

Informațiile apar într-un proiect al discursului anual al președintei Comisiei Europene, consultat înaintea prezentării de Euractiv. Documentul indică o preocupare mai largă a Bruxelles-ului pentru adaptarea structurilor europene la noile riscuri de securitate.

Un stat UE ar putea cere convocarea celorlalte țări

Una dintre principalele noutăți pregătite este introducerea unui „Protocol de securitate”. Prin intermediul acestuia, un stat membru care consideră că se confruntă cu o amenințare ar putea solicita consultări cu celelalte țări ale Uniunii.

Modelul avut în vedere este articolul 4 din Tratatul NATO. Acesta permite unui membru al Alianței să ceară consultări atunci când consideră că integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate.

Noua formulă europeană nu este prezentată drept un înlocuitor al NATO. Din proiectul discursului reiese însă că Bruxelles-ul consideră necesară adaptarea propriilor mecanisme de decizie.

„Ne consolidăm colaborarea cu NATO. Însă doctrina noastră, instituţiile noastre şi procesul nostru decizional nu au ţinut pasul cu noua realitate”, va afirma preşedinta Comisiei Europene, potrivit documentului citat.

Un Consiliu European de Securitate, cu parteneri din afara UE

Separat de protocolul destinat statelor membre, Ursula von der Leyen ar urma să readucă în discuție constituirea unui Consiliu European de Securitate.

Formatul ar depăși granițele Uniunii Europene. Pe lângă liderii UE, la discuții ar putea participa reprezentanți ai Ucrainei, Marii Britanii, Norvegiei și Canadei, precum și ai altor state partenere.

Scopul ar fi o coordonare mai rapidă în fața unor riscuri de securitate care nu se limitează la teritoriul Uniunii.

„Acest lucru este şi mai urgent acum, având în vedere natura şi amploarea riscurilor. De aceea, vom prezenta ideile noastre pentru a transforma Consiliul European de Securitate într-o realitate”, se arată în proiectul discursului.

Conceptul unui asemenea consiliu a mai fost discutat în Europa, inclusiv în cadrul unor inițiative franco-germane. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a readus însă subiectul în prim-plan. Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, s-a numărat printre oficialii care au susținut crearea unei astfel de structuri.

Rămâne de stabilit cum s-ar raporta noul format la NATO și care ar fi delimitarea exactă dintre atribuțiile celor două structuri.

Canada, vizată de un parteneriat mai strâns cu Europa

Securitatea va fi legată în discurs și de relațiile UE cu partenerii săi externi. Canada ar urma să primească un rol important în noua abordare.

În prezența premierului canadian Mark Carney, Ursula von der Leyen va propune o „Alianță pentru viitor”, destinată aprofundării cooperării dintre Uniunea Europeană și Canada.

„Vrem să ducem relaţia cu Canada la cel mai înalt nivel posibil”, va afirma preşedinta Comisiei, conform proiectului.

Inițiativa nu presupune aderarea Canadei la Uniunea Europeană. Accentul va fi pus pe dezvoltarea cooperării în domenii de interes comun.

În același context, Bruxelles-ul urmărește legături mai strânse cu parteneri precum Canada și Marea Britanie inclusiv în chestiuni legate de securitate și de utilizarea în condiții de siguranță a inteligenței artificiale.

UE pregătește noi măsuri privind accesul copiilor în mediul online

Discursul de miercuri va merge însă mult dincolo de apărare. Inteligența artificială și puterea marilor platforme tehnologice vor ocupa un loc important pe agenda președintei Comisiei.

Von der Leyen ar urma să deschidă inclusiv o discuție cu marile companii din tehnologie despre viteza cu care se dezvoltă inteligența artificială.

„Sunt conştientă că mulţi percep puterea marilor companii din domeniul tehnologiei ca fiind copleşitoare”, va spune aceasta, potrivit proiectului.

Mesajul pregătit de șefa Comisiei este că regulile aplicabile pe piața europeană trebuie să rămână în mâinile instituțiilor europene.

„Europa are puterea de a acţiona. Noi suntem cei care decidem regulile noastre, nu marile companii din domeniul tehnologiei”, va puncta ea.

Tot în această zonă, discursul ar urma să pregătească terenul pentru prezentarea „Kids Act”, anunțată pentru joi și care va viza accesul copiilor sub 15 ani la anumite servicii online.

Valurile de căldură intră pe agenda europeană

Clima reprezintă un alt capitol al planurilor pregătite la Bruxelles. Comisia intenționează să dezvolte o abordare comună pentru perioadele cu temperaturi extreme.

Planul european pentru valurile de căldură ar urma să includă atât instrumente pentru identificarea din timp a episoadelor periculoase, cât și măsuri de pregătire în domeniul sănătății.

Competitivitatea industriei europene se va afla, de asemenea, printre temele centrale ale discursului.

Un mecanism special pentru crizele de migrație

O altă propunere privește situațiile în care UE se confruntă cu deplasări masive de persoane considerate orchestrate și folosite drept instrument de presiune.

În urma crizei din Ceuta, Comisia pregătește un „Cadru european de răspuns la situaţii de urgenţă”.

Mecanismul nu ar urma să fie activat automat în cazul unei creșteri a migrației. Proiectul discursului prevede existența unor condiții pentru utilizarea sa și limitarea în timp a eventualelor derogări de la procedurile obișnuite.

„Acesta va fi declanşat numai în baza unui set de criterii strict definite. Iar în acele cazuri, va permite o flexibilitate limitată în timp şi strict definită a procedurilor standard”, se menţionează în proiect.

Propunerile fac parte din proiectul discursului privind Starea Uniunii Europene consultat de Euractiv înainte de prezentarea oficială. Forma finală a discursului și detaliile inițiativelor pot fi diferite de variantele cuprinse în documentul preliminar.