Deficitul de personal din HoReCa se menține la 20% în România. 6-7% dintre angajați provin din afara UE

Industria HoReCa din România se confruntă în continuare cu un deficit de personal de aproximativ 20%, potrivit FIHR. Simona Constantinescu atrage atenția asupra lipsei angajaților calificați și a competențelor, în timp ce 6-7% dintre lucrătorii sectorului provin din afara UE. Datele au fost prezentate joi, la Zabola Estate, în cadrul unei conferințe despre turism.

Deficitul de personal din HoReCa se menține la 20% în România. 6-7% dintre angajați provin din afara UE

Deficitul de personal din industria HoReCa se menține la aproximativ 20% la nivel național, iar lipsa competențelor și a personalului calificat accentuează această problemă, a declarat președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), Simona Constantinescu.

Potrivit acesteia, în prezent, aproximativ 6-7% dintre angajații din sector sunt lucrători din afara Uniunii Europene. Dincolo de numărul de oameni disponibili, industria are nevoie de competențe, profesionalizare și de capacitatea de a construi cariere în ospitalitate, a precizat Simona Constantinescu.

Declarația a fost făcută în cadrul conferinței „Turismul României: de la potențial la performanță”, organizată de Camera de Comerț Elveția-România la Zabola Estate.

Calitatea serviciilor și deficitul de personal calificat din industria ospitalității s-au numărat printre temele abordate în cadrul evenimentului. Totodată, participanții au discutat despre importanța educației profesionale, a formării vocaționale și a colaborării dintre companii, instituții de învățământ și autorități.

„Deficitul de personal din HoReCa se menţine la aproximativ 20% la nivel naţional, iar provocarea este amplificată de deficitul tot mai accentuat de competenţe şi de personal calificat. În prezent, aproximativ 6-7% dintre angajaţii din sector sunt lucrători din afara Uniunii Europene. Dincolo de numărul de oameni disponibili, industria are nevoie de competenţe, profesionalizare şi de capacitatea de a construi cariere în ospitalitate”, a afirmat Constantinescu.

România pregătește o Organizație Națională de Management al Destinației pentru promovarea turismului

Discuțiile au vizat, de asemenea, construirea și comunicarea brandului turistic al României, valorificarea autenticității locale, dezvoltarea capitalului uman, colaborarea dintre sectorul public și cel privat, precum și experiența Elveției în domeniul turismului.

Alin Grigore, director general în cadrul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, a declarat că România nu trebuie să își inventeze autenticitatea, întrucât aceasta există deja în satele românești, în munți, în Delta Dunării, pe Via Transilvanica și în rândul oamenilor. El a precizat că obiectivul este transformarea acestui potențial în rezultate măsurabile, prin creșterea numărului de vizitatori internaționali, prelungirea sejururilor, majorarea cheltuielilor turiștilor și consolidarea afacerilor locale.

Potrivit lui Alin Grigore, Ministerul lucrează la crearea condițiilor pentru o creștere sustenabilă a turismului, iar autoritățile speră ca, în cursul acestui an, România să aibă o Organizație de Management al Destinației la nivel național.

„România nu trebuie să inventeze autenticitatea. Aceasta există deja în satele noastre, în munţi, în Delta Dunării, pe Via Transilvanica şi în oamenii săi. Miza este să transformăm acest potenţial în rezultate măsurabile: mai mulţi vizitatori internaţionali, sejururi mai lungi, cheltuieli mai mari şi afaceri locale mai puternice. La nivelul Ministerului, lucrăm la crearea condiţiilor pentru o creştere sustenabilă, iar speranţa noastră este ca, în cursul acestui an, România să aibă o Organizaţie de Management al Destinaţiei la nivel naţional”, a punctat Grigore.

Participanții au subliniat și necesitatea unei promovări coerente și recognoscibile a României pe piețele internaționale, precum și importanța colaborării dintre autorități, industria turismului și comunitățile locale.

Ștefan Țînț, proprietar al Teleferic Grand Hotel, a transmis că România are nevoie de o poziționare proprie pe piața internațională a turismului și de capacitatea de a transforma diversitatea Carpaților într-o ofertă recognoscibilă. El a arătat că este necesară elaborarea unei strategii unitare de promovare prin intermediul OMD-ului național, proces care ar presupune inclusiv un rebranding.

„România are nevoie de o poziţionare proprie pe piaţa internaţională a turismului şi de capacitatea de a transforma diversitatea Carpaţilor într-o ofertă recognoscibilă. Se resimte necesitatea de a elabora o strategie de promovare unitară realizată prin intermediul OMD-ului naţional, ceea ce presupune inclusiv un proces de rebranding”, a spus Ţînţ.

Conferința a reunit antreprenori, manageri hotelieri, reprezentanți ai organizațiilor profesionale și specialiști în educație și managementul ospitalității.