Turismul din România crește în 2026. Apartamentele și camerele de închiriat au înregistrat un avans de peste 30%

Capacitatea de cazare turistică a României a crescut la 31 iulie 2026, atât în ceea ce privește numărul structurilor de primire, cât și numărul locurilor-pat disponibile. Potrivit datelor pentru această perioadă, în țară existau 16.399 de structuri de primire turistică, inclusiv apartamente și camere de închiriat, cu o capacitate totală de 500.059 de locuri-pat. Comparativ cu aceeași dată din 2025, numărul structurilor a crescut cu 14,5%, iar cel al locurilor-pat cu 7,7%.

Capacitatea de cazare turistică din România a crescut în 2026

La 31 iulie 2026, România avea cu 2.074 de structuri de primire turistică mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce reprezintă un avans de 14,5%. Numărul locurilor-pat a crescut cu 35.705, respectiv cu 7,7%, de la 464.354 la 500.059, conform INS.

Creșterea mai rapidă a numărului de structuri comparativ cu cea a capacității totale de cazare a determinat reducerea capacității medii. Astfel, numărul mediu de locuri-pat pe structură a scăzut de la 32,4 la 30,5.

Evoluția diferă în funcție de tipul unităților de cazare. Apartamentele și camerele de închiriat au înregistrat cele mai mari creșteri, atât ca număr de structuri, cât și în privința locurilor-pat. În schimb, unele categorii au consemnat scăderi față de anul precedent, arată datele INS.

La 31 iulie 2026, situația principalelor tipuri de structuri de primire turistică era următoarea:

• Hoteluri: 1.696 de structuri, cu 212.897 de locuri-pat, față de 1.669 de structuri și 211.369 de locuri-pat în 2025. Numărul unităților a crescut cu 1,6%, iar capacitatea cu 0,7%.
• Hosteluri: 357 de structuri și 13.886 de locuri-pat, comparativ cu 328 de structuri și 13.183 de locuri-pat în anul precedent. Creșterile au fost de 8,8% pentru structuri și de 5,3% pentru locurile-pat.
• Moteluri: 177 de structuri și 7.332 de locuri-pat, în scădere cu 5,3%, respectiv 3,7% față de 2025, când erau înregistrate 187 de structuri și 7.611 locuri-pat.
• Vile turistice: 802 structuri și 17.471 de locuri-pat, față de 733 de structuri și 16.994 de locuri-pat în 2025. Numărul structurilor a crescut cu 9,4%, iar cel al locurilor-pat cu 2,8%.
• Cabane turistice: 217 structuri și 5.896 de locuri-pat, comparativ cu 219 structuri și 5.976 de locuri-pat în anul anterior. Scăderile au fost de 0,9% la numărul structurilor și de 1,3% la capacitatea de cazare.
• Pensiuni turistice: 1.673 de structuri și 33.888 de locuri-pat, față de 1.600 de structuri și 33.589 de locuri-pat în 2025. Numărul structurilor a crescut cu 4,6%, iar cel al locurilor-pat cu 0,9%.
• Pensiuni agroturistice: 3.941 de structuri și 63.990 de locuri-pat, comparativ cu 3.668 de structuri și 61.024 de locuri-pat în anul precedent. Creșterile au fost de 7,4% pentru structuri și de 4,9% pentru locurile-pat.
• Bungalouri: 512 structuri și 3.479 de locuri-pat, față de 489 de structuri și 3.879 de locuri-pat în 2025. Numărul unităților a crescut cu 4,7%, însă capacitatea exprimată în locuri-pat s-a redus cu 10,3%.
• Căsuțe turistice: 282 de structuri și 6.293 de locuri-pat, comparativ cu 226 de structuri și 5.276 de locuri-pat în anul precedent. Numărul structurilor a crescut cu 24,8%, iar cel al locurilor-pat cu 19,3%.
• Campinguri: 139 de structuri și 12.700 de locuri-pat, față de 113 structuri și 11.266 de locuri-pat în 2025. Creșterile au fost de 23% la numărul structurilor și de 12,7% la locurile-pat.
• Apartamente și camere de închiriat: 6.474 de structuri și 114.900 de locuri-pat, comparativ cu 4.968 de structuri și 86.557 de locuri-pat în anul anterior. Numărul structurilor a crescut cu 30,3%, iar capacitatea cu 32,7%.
• Alte tipuri de structuri: 129 de unități și 7.327 de locuri-pat, față de 125 de structuri și 7.630 de locuri-pat în 2025. Numărul structurilor a crescut cu 3,2%, în timp ce capacitatea a scăzut cu 4%.

În ansamblu, datele arată că extinderea capacității de cazare a fost susținută în special de apartamentele și camerele de închiriat, dar și de căsuțele turistice și campinguri.

Hotelurile dețin 42,6% din totalul locurilor-pat

Hotelurile au reprezentat 42,6% din totalul locurilor-pat existente în structurile de primire turistică din România la 31 iulie 2026. Dintre acestea, 83,7% erau clasificate la categoriile de 3 și 4 stele.

Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria de 3 stele, care reprezenta 54,5% din totalul unităților hoteliere. Hotelurile de 4 stele aveau o pondere de 29,2%, iar cele de 2 stele reprezentau 11,9%.

Numărul hotelurilor clasificate cu 5 stele a rămas neschimbat față de anul precedent. La 31 iulie 2026 existau 51 de astfel de structuri, aceeași valoare fiind înregistrată și în 2025.

Apartamentele și camerele de închiriat au reprezentat 39,5% din totalul structurilor de cazare existente în România. În această categorie, cele mai multe unități erau clasificate cu 3 stele, care reprezentau 71,3% din numărul total de apartamente și camere de închiriat.

Constanța, Brașov și Suceava, județele cu cele mai multe structuri de cazare

La nivel teritorial, județele Constanța, Brașov și Suceava s-au situat pe primele trei poziții în clasamentul structurilor de primire turistică existente în România, inclusiv apartamentele și camerele de închiriat.

Județul Constanța ocupa primul loc, cu 2.609 structuri de cazare. Pe locul al doilea se afla județul Brașov, cu 1.553 de structuri, urmat de județul Suceava, cu 942.

Constanța a înregistrat și cea mai mare pondere în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică, excluzând camerele din căsuțele turistice. Județul concentra 28,5% din total, fiind urmat de Brașov, cu 7,5%, și de municipiul București, cu 6,4%.

În privința locurilor-pat, județul Constanța deținea tot cea mai mare pondere, de 28,5% din totalul național. Brașovul ocupa următoarea poziție, cu 7,6%, iar municipiul București se situa pe locul al treilea, cu 5,8%.

La 31 iulie 2026, în structurile de primire turistică din România existau în total 228.800 de camere, fără a include camerele din căsuțele turistice. Dintre acestea, 105.700 se aflau în hoteluri, reprezentând 46,2% din numărul total.

Litoralul, zona cu cele mai multe locuri-pat de cazare

Analiza pe zone turistice arată că stațiunile de pe litoral, cu excepția orașului Constanța, ofereau cel mai mare număr de locuri-pat de cazare la 31 iulie 2026.

Din totalul de 500.059 de locuri-pat existente în România, 135.473 se aflau în stațiunile din zona litorală, exclusiv orașul Constanța.

A doua poziție era ocupată de București și orașele reședință de județ, cu excepția orașului Tulcea, unde erau disponibile 109.881 de locuri-pat.

În alte localități și pe trasee turistice existau 107.892 de locuri-pat, în timp ce stațiunile din zona montană dispuneau de 93.734.

Stațiunile din zona balneară aveau 40.437 de locuri-pat, iar zona Deltei Dunării, inclusiv orașul Tulcea, înregistra 12.642.