Ce se întâmplă cu banii românilor din bănci și fondurile de pensii. Avertismentul lui Radu Georgescu: Este haos bugetar și politic

Economistul Radu Georgescu atrage atenția asupra unor riscuri pe care le consideră insuficient înțelese de populație, în contextul haosului bugetar, politic și contabil din România. Într-o postare publicată pe Facebook, acesta explică de ce Bursa de Valori București poate crește în timp ce economia scade, cum pot băncile să înregistreze profituri ridicate în condiții de inflație mare și de ce evoluția dobânzilor la titlurile de stat poate genera pierderi importante pentru sistemul bancar și fondurile de pensii private.

Radu Georgescu avertizează asupra riscurilor ascunse din sistemul bancar

Potrivit economistului, România se confruntă cu dezechilibre bugetare și politice, însă problemele contabile ar fi și mai importante. Radu Georgescu estimează că cel mult 10% dintre români înțeleg noțiuni elementare de economie, în timp ce procentul celor care stăpânesc noțiuni de bază din contabilitate ar fi de maximum 1%.

În opinia sa, această lipsă de înțelegere explică unele evoluții aparent contradictorii ale economiei românești. Bursa de Valori București poate înregistra creșteri chiar dacă economia scade, iar băncile pot raporta profituri record în condițiile în care România are cea mai mare inflație din Europa.

Economistul mai atrage atenția asupra creșterii prețurilor apartamentelor, deși 25% dintre locuințe sunt declarate goale. El explică faptul că, în aceste cazuri, nu figurează nicio persoană înregistrată la întreținere. Potrivit acestuia, situația locuințelor goale există inclusiv în București.

„Dacă înțelegi acest articol, înseamnă că ești pregătit financiar. În România este haos bugetar și politic. Dar mai mare decât acestea este haosul contabil. Probabil maximum 10% dintre români înțeleg noțiuni elementare de economie. Și probabil maximum 1% înțeleg noțiuni elementare de contabilitate. Din această cauză Bursa de la București crește, deși economia scade.

Băncile fac profituri record, deși România are cea mai mare inflație din Europa. Prețul apartamentelor crește, deși 25% dintre locuințe sunt declarate goale. Adică nu este nimeni declarat la întreținere. Situația cu apartamentele goale există și la București”, a scris acesta pe Facebook.

De ce fondul suveran al Norvegiei a raportat pierderi de 30 de miliarde de dolari

Radu Georgescu face o comparație între modul în care sunt administrate investițiile în Norvegia și situația din România. Economistul amintește că cel mai mare fond suveran din lume, cel al Norvegiei, a anunțat o pierdere de 30 de miliarde de dolari în trimestrul al treilea din 2026.

În interpretarea sa, pierderea este legată de respectarea regulilor contabile și de evoluția dobânzilor la titlurile de stat. Economistul susține în mesajul publicat pe Facebook că norvegienii își reevaluează activele conform regulilor contabile, luând în considerare prețurile de pe piață.

Un alt element important este modul în care sunt investite fondurile. Banii fondului suveran norvegian sunt investiți în afara Norvegiei. Acesta gestionează bani destinați pensiilor norvegienilor, iar legislația nu îi permite să cumpere titluri de stat emise de statul norvegian sau acțiuni tranzacționate la Bursa din Norvegia.

Scopul acestei reguli este protejarea banilor destinați pensiilor prin diversificarea investițiilor. În cazul în care economia Norvegiei ar înregistra o scădere puternică, fondul ar avea astfel expunere pe alte piețe, reducând dependența de evoluția economiei naționale.

Economistul compară acest model cu situația din România, unde, potrivit afirmațiilor sale, 100% din banii fondurilor de pensii sunt investiți în țară. Aproximativ 60% din acești bani sunt folosiți pentru împrumutarea statului, prin achiziția de titluri de stat, iar restul sunt investiți în acțiuni listate la Bursa de Valori București (BVB).

„Ieri, cel mai mare fond suveran din lume, cel al Norvegiei, a spus că a avut o pierdere de 30 de miliarde de dolari în trimestrul 3 din 2026. Ups. Cum naiba? Foarte simplu.

Pentru că norvegienii au „un defect”: respectă regulile contabile. Bine, mai au un defect. Toți banii fondului suveran sunt investiți în afara Norvegiei. Aici sunt banii de pensie ai norvegienilor.

Prin lege, acest fond nu are voie să cumpere titluri de stat ale Norvegiei și nici acțiuni pe bursa din Norvegia. Fac asta ca să protejeze banii de pensie: dacă economia Norvegiei va fi în picaj, fondul să aibă expunere cât mai diversificată.

În România este exact invers. 100% din banii fondurilor de pensii sunt în România. Cu 60% din bani, fondurile de pensii au împrumutat statul. Cu restul au cumpărat acțiuni pe Bursa de la București.

„Ro, Ro, Ro!” Nu, vikingii nu strigă „Ro” de la România. Este „Viking Row”, sunetul pe care îl scoteau vikingii când vâsleau pe mare”, a mai scris economistul.

Creșterea dobânzilor la titlurile de stat poate genera pierderi importante

Potrivit economistului, pierderea raportată de fondul suveran norvegian are legătură cu o evoluție a piețelor financiare care nu s-ar mai fi produs de aproximativ 20 de ani: creșterea dobânzilor la titlurile de stat.

Radu Georgescu explică faptul că, în contabilitate, activele trebuie reevaluate la prețul pieței. El susține însă că băncile din România nu respectă această regulă în cazul titlurilor de stat, spre deosebire de fondul norvegian.

Economistul face referire la datele prezentate într-o a doua imagine din postarea sa, potrivit cărora Guvernul României plătește în 2026 cele mai mari dobânzi la împrumuturi din ultimii 15 ani, cu excepția câtorva luni din 2023.

În opinia sa, dacă băncile ar reevalua titlurile de stat deținute la prețul pieței, întregul sistem bancar ar înregistra pierderi de miliarde de lei, posibil de ordinul multor miliarde. Același risc ar exista și pentru întregul sistem de pensii private din România.

Radu Georgescu consideră că, în prezent, aceste pierderi sunt ascunse și mascate, însă avertizează că situația nu poate continua la nesfârșit.

„Ne întoarcem la pierderea fondului norvegian. Ea vine din faptul că pe planeta Pământ se întâmplă ceva ce nu s-a mai întâmplat de 20 de ani: cresc dobânzile la titlurile de stat.

În contabilitate, regula este să îți reevaluezi activele la prețul pieței. Bine, această regulă o respectă norvegienii. Nu o respectă băncile din România.

Vezi în poza 2 că Guvernul României plătește în 2026 cele mai mari dobânzi la credite din ultimii 15 ani (cu excepția câtorva luni din 2023)”, a subliniat economistul.

Ce se poate întâmpla dacă băncile și fondurile de pensii vând titlurile de stat

Economistul atrage atenția că, la un moment dat, băncile și fondurile de pensii ar putea fi nevoite să vândă titlurile de stat pe care le dețin.

Pentru a ilustra riscurile unei astfel de situații, acesta amintește de falimentele unor bănci mari din Statele Unite, produse cu aproximativ trei ani în urmă. Potrivit explicației sale, titlurile de stat au reprezentat motivul acelor falimente.

Problema prezentată de economist este legată de faptul că titlurile de stat pot pierde din valoare atunci când dobânzile cresc. Dacă instituțiile financiare sunt nevoite să le vândă, pierderile rezultate din diferența dintre valoarea contabilă și prețul de piață se pot materializa.

În cazul României, Radu Georgescu consideră că expunerea băncilor și a fondurilor de pensii la titlurile de stat trebuie analizată în contextul dobânzilor ridicate plătite de Guvern și al modului în care sunt evaluate aceste active.

„Dacă ar reevalua titlurile de stat, tot sistemul bancar ar avea pierderi de miliarde de lei. De fapt, foarte multe miliarde de lei. La fel și tot sistemul de pensii private din România.

Momentan, aceste pierderi sunt băgate sub preș și mascate. Încă. La un moment dat, băncile și fondurile de pensii sunt nevoite să vândă titlurile de stat. Vezi falimentele băncilor mari din SUA de acum 3 ani. Motivul falimentului au fost titlurile de stat. Ups”, a explicat acesta.

Câți bani din depozitele bancare și din pensii sunt legați de statul român

În concluziile postării sale, economistul prezintă două procente pe care le consideră importante pentru înțelegerea expunerii financiare a populației la titlurile de stat.

Potrivit acestuia, aproximativ 30% din banii aflați în bănci provin din investiții în titluri de stat emise de Guvernul României. De asemenea, circa 60% din banii destinați pensiilor sunt investiți în aceleași instrumente financiare.

„Nu știu dacă știi, dar 30% din banii tăi din bancă sunt în titluri de stat emise de Guvernul României. Iar 60% din banii de pensii sunt tot în titluri de stat. „Ro, Ro, Ro!” Să fie economie!”, a conchis Radu Georgescu.

Postarea poate fi vizualizată aici.