DIICOT a pus din nou sechestru pe apartamentele Nordis din Mamaia. Bunuri evaluate la peste 12 milioane de euro, vizate de anchetatori

Procurorii DIICOT au instituit un nou sechestru asigurător asupra unor bunuri imobiliare aparținând societăților cercetate în dosarul Nordis, la doar câteva zile după ce Curtea de Apel București dispusese ridicarea unei măsuri similare. Decizia vizează 155 de apartamente, locuri de parcare, spații comerciale și terenuri, evaluate la peste 12 milioane de euro. Măsura a fost luată în cadrul anchetei în care procurorii investighează, printre altele, suspiciuni de înșelăciune, delapidare și spălare a banilor.

DIICOT a instituit un nou sechestru asupra bunurilor Nordis

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a anunțat marți, 20 octombrie, că procurorii structurii centrale au dispus o nouă măsură asigurătorie asupra bunurilor aparținând unor societăți comerciale investigate în dosarul Nordis.

Ordonanța a fost emisă luni, 19 octombrie 2026, după ce instanța decisese, cu câteva zile înainte, ridicarea sechestrului aplicat anterior asupra unor bunuri ale companiilor implicate.

Potrivit comunicatului transmis de DIICOT, măsura privește 155 de apartamente, opt locuri de parcare, patru spații comerciale, un subsol și două boxe, toate nefinalizate, precum și 14 terenuri.

Valoarea totală a bunurilor a fost stabilită la 12.038.908,96 euro, pe baza grilelor notariale.

Sechestrul a fost instituit până la concurența sumei de 58 de milioane de euro, reprezentând prejudiciul reclamat în cadrul unor extinderi ale urmăririi penale.

De ce au pus procurorii din nou sechestru pe apartamentele Nordis

Noua măsură vine după ce Curtea de Apel București a dispus ridicarea sechestrului asigurător în cazul unor bunuri aparținând societăților Nordis Management și Nordis Mamaia.

Potrivit informațiilor publicate de G4Media, instanța a admis contestațiile celor două companii, în timp ce contestația formulată de Vladimir Ciorbă a fost respinsă, măsurile asigurătorii aplicate bunurilor acestuia rămânând în vigoare.

DIICOT explică faptul că noua ordonanță are legătură cu extinderile urmăririi penale dispuse în octombrie 2025 și august 2026.

Aceste extinderi privesc presupuse infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și au fost determinate de înregistrarea unor noi plângeri penale.

Anchetatorii au precizat că este vorba despre 363 de plângeri formulate de persoane fizice și juridice, care reclamă un prejudiciu cumulat de peste 58 de milioane de euro.

Prin urmare, noua măsură asigurătorie a fost dispusă în contextul extinderii anchetei și al necesității de a garanta eventuala recuperare a prejudiciilor reclamate.

Ce infracțiuni sunt investigate în dosarul Nordis

Ancheta DIICOT vizează suspiciuni privind săvârșirea mai multor infracțiuni economice și de criminalitate organizată.

Printre faptele investigate se numără constituirea unui grup infracțional organizat, delapidarea cu consecințe deosebit de grave, spălarea banilor, evaziunea fiscală și înșelăciunea cu consecințe deosebit de grave.

De asemenea, procurorii cercetează suspiciuni privind stabilirea cu rea-credință a unor obligații fiscale, cu scopul obținerii nelegale de rambursări, restituiri sau compensări de la bugetul general consolidat.

Potrivit anchetatorilor, faptele cercetate ar fi fost comise în formă continuată.

DIICOT a subliniat că măsurile asigurătorii sunt dispuse în cadrul unui proces penal aflat în desfășurare și că persoanele vizate beneficiază de toate garanțiile procedurale prevăzute de lege.

Aproximativ 700 de plângeri penale în dosarul Nordis

Dosarul Nordis a ajuns să cuprindă un număr considerabil de persoane care reclamă prejudicii în urma unor tranzacții imobiliare.

Potrivit informațiilor prezentate de G4Media, până în prezent au fost formulate aproximativ 700 de plângeri penale, iar circa 850 de persoane au calitatea de victime în dosar.

Prejudiciul total calculat de procurori ar ajunge la aproximativ 75 de milioane de euro.

Ancheta vizează, printre altele, situații în care clienții ar fi achitat sume pentru achiziționarea unor apartamente în proiectele dezvoltate de Nordis, fără ca locuințele să fie ulterior finalizate și predate conform obligațiilor asumate.

În cadrul cercetărilor, procurorii urmăresc identificarea circuitului banilor și stabilirea responsabilităților persoanelor fizice și juridice implicate.

Vladimir Ciorbă și Laura Vicol, printre persoanele vizate de ancheta Nordis

Dosarul a intrat în atenția publică la începutul lunii februarie 2025, când procurorii DIICOT au dispus reținerea mai multor persoane implicate în activitatea grupului Nordis.

Printre acestea s-au numărat Vladimir Ciorbă, Emanuel Poștoacă și fosta deputată PSD Laura Vicol, soția lui Vladimir Ciorbă.

Anchetatorii au formulat acuzații legate de presupusa constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune.

Potrivit suspiciunilor prezentate în cadrul anchetei, societățile investigate ar fi încasat aproximativ 195 de milioane de euro de la persoane interesate de achiziționarea unor locuințe în proiectele Nordis.

Procurorii au susținut că peste 70 de milioane de euro ar fi fost delapidate.

Aceste sume reprezintă elemente ale acuzațiilor formulate în anchetă și nu constatări definitive ale unei instanțe.

Sechestrele asupra bunurilor Nordis, contestate în instanță

În cursul anchetei, măsurile asigurătorii instituite de procurori au fost contestate în repetate rânduri.

În august 2025, instanța a dispus ridicarea unor sechestre care vizau bunuri imobiliare, conturi și participații deținute de persoane și societăți implicate în dosar.

Ulterior, după înregistrarea altor plângeri și extinderea cercetărilor, procurorii au instituit noi măsuri asupra unor bunuri.

O situație similară s-a produs și în octombrie 2026, când ridicarea unui sechestru de către Curtea de Apel București a fost urmată de o nouă ordonanță DIICOT.

Măsurile asigurătorii au rolul de a conserva bunurile care ar putea servi la recuperarea unor prejudicii, în eventualitatea în care acestea vor fi stabilite potrivit legii.

Instituirea sechestrului nu echivalează însă cu stabilirea vinovăției persoanelor cercetate.

DIICOT a reiterat că toate persoanele vizate de anchetă beneficiază de prezumția de nevinovăție pe întreaga durată a procesului penal.