Guvernul, sub presiunea rectificării bugetare. Adrian Negrescu avertizează că fiecare săptămână de amânare costă milioane

Amânarea rectificării bugetare ar putea costa economia României între 10 și 15 milioane de lei în fiecare zi, potrivit estimărilor economistului Adrian Negrescu. Acesta avertizează că întârzierile la plata datoriilor statului afectează companiile, investițiile publice și serviciile medicale. În același timp, ministerele au solicitat aproape 60 de miliarde de lei la prima rectificare, o sumă pe care economistul o consideră nerealistă în actualul context bugetar.

Adrian Negrescu: Fiecare zi de amânare a rectificării bugetare costă milioane de lei

Economistul Adrian Negrescu atrage atenția asupra consecințelor economice ale întârzierii rectificării bugetare, într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, statul acumulează costuri suplimentare prin neplata la timp a obligațiilor către companii și instituții, iar efectele se reflectă în dobânzi, penalități și blocaje financiare.

„Cât ne costă fiecare zi de amânare a rectificării bugetare? Între 10 și 15 milioane de lei. În fiecare zi”, a transmis economistul.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunțase că Guvernul intenționează să realizeze două rectificări bugetare până la finalul anului 2026. Prima ar urma să aibă loc până la sfârșitul lunii octombrie, pentru acoperirea cheltuielilor urgente, iar a doua este programată pentru finalul lunii noiembrie.

Adrian Negrescu consideră că solicitările sunt excesive în raport cu resursele disponibile.

„Ieri am aflat, cu stupoare, că ministerele au cerut însă la prima rectificare aproape 60 de miliarde de lei, echivalentul a 3% din PIB. O sumă exorbitantă, absolut ireală, care dovedește că bugetarii care au făcut aceste cereri de plată trăiesc într-o lume paralelă.”

Sumele solicitate de ministere nu reprezintă alocări aprobate, urmând să fie analizate de Ministerul Finanțelor în funcție de priorități și de spațiul bugetar disponibil.

Statul are datorii de miliarde de lei către constructori și furnizorii de energie

În analiza sa, Adrian Negrescu prezintă principalele obligații financiare care pun presiune asupra bugetului.

Potrivit cifrelor invocate de economist, firmele de construcții așteaptă achitarea unor facturi de aproximativ 15 miliarde de lei pentru lucrările publice efectuate.

În același timp, restanțele către furnizorii de energie, aferente schemelor de compensare, sunt estimate la 5–8 miliarde de lei, în timp ce obligațiile rezultate din hotărârile judecătorești privind salariile magistraților se ridică la aproximativ 13 miliarde de lei.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate are, la rândul său, un necesar suplimentar de 6,4 miliarde de lei până la sfârșitul anului, pentru finanțarea spitalelor, medicamentelor compensate și programelor naționale de sănătate.

Economistul subliniază că și costul datoriei publice a crescut considerabil. După primele nouă luni ale anului, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,6 miliarde de lei, cu aproape 11 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut.

Potrivit calculelor sale, România plătește aproximativ 185 de milioane de lei zilnic numai pentru dobânzile aferente datoriei publice.

La această povară se adaugă și costurile generate de întârzierile la plata facturilor.

„Făceam un calcul recent, la Frames, în care estimam că amânarea plăților costă economia între 10 și 15 milioane de lei pe zi, adică aproximativ 2–3 milioane de euro, sau 300–450 de milioane de lei pe lună.”

Adrian Negrescu explică faptul că firmele de construcții sunt printre cele mai afectate, deoarece trebuie să apeleze la finanțare bancară pentru a-și continua activitatea.

Pentru aproximativ 15 miliarde de lei neîncasate, împrumuturile contractate la dobânzi de 9–10% pe an ar genera, potrivit estimărilor sale, costuri de aproape 4 milioane de lei zilnic.

Dacă firmele solicită penalități legale de întârziere, calculate de economist la aproximativ 14,5% anual, costurile ar putea ajunge la 6 milioane de lei pe zi.

Restanțele către furnizorii de energie ar adăuga între 1,3 și 3 milioane de lei zilnic, iar dobânzile legale aferente obligațiilor către magistrați ar reprezenta alte aproximativ 4 milioane de lei pe zi.

Aceste sume sunt estimări ale economistului, bazate pe ipotezele de finanțare și penalizare prezentate, nu costuri suplimentare confirmate integral ca fiind deja datorate de stat.

Serviciile medicale și investițiile publice, afectate de lipsa finanțării

Dincolo de efectele financiare, economistul avertizează că întârzierea rectificării poate afecta funcționarea unor servicii publice esențiale.

Acesta amintește avertismentele transmise de Ministerul Sănătății privind necesarul urgent de finanțare pentru unitățile de primiri urgențe și serviciile de ambulanță.

La începutul lunii octombrie, autoritățile sanitare estimau un necesar imediat de 227 de milioane de lei pentru luna noiembrie. Din această sumă, 102 milioane de lei erau destinate cheltuielilor salariale ale unităților de primiri urgențe, iar 25 de milioane de lei cheltuielilor materiale ale serviciilor de ambulanță.

Ulterior, pe 23 octombrie, Ministerul Sănătății a anunțat realocarea temporară a 150 de milioane de lei pentru susținerea unităților de primiri urgențe și a serviciilor de ambulanță, până la rectificarea bugetară.

Cu toate acestea, presiunile asupra finanțării sistemului medical rămân un motiv de îngrijorare.

Adrian Negrescu susține că eventualele blocaje din sănătate pot avea consecințe mult mai grave decât costurile financiare.

„Un pacient tratat cu întârziere costă sistemul mult mai mult decât unul tratat la timp, iar un serviciu de urgență blocat nu poate fi recuperat printr-o rectificare ulterioară.”

Probleme similare se pot manifesta și în sectorul construcțiilor, unde întârzierile la plată pot determina companiile să reducă ritmul lucrărilor, să amâne plățile către furnizori sau să renunțe la angajați.

Economistul invocă datele Institutului Național de Statistică, potrivit cărora managerii din construcții anticipează o reducere a activității economice, indicatorul privind evoluția estimată a producției având un sold conjunctural de minus 16%.

Adrian Negrescu avertizează asupra riscurilor pentru ratingul României

Un alt efect al întârzierilor bugetare ar putea fi deteriorarea încrederii investitorilor și creșterea costurilor la care România se împrumută.

Adrian Negrescu atrage atenția că agențiile internaționale de rating urmăresc capacitatea autorităților de a controla cheltuielile publice și de a adopta la timp un buget credibil.

Economistul estimează că o creștere de numai 0,5 puncte procentuale a dobânzilor la împrumuturile statului, aplicată unui volum anual de finanțare de aproximativ 250 de miliarde de lei, ar putea genera cheltuieli suplimentare de 1,25 miliarde de lei pe an, echivalentul a aproape 3,5 milioane de lei zilnic.

Acesta avertizează că întârzierea plăților nu elimină obligațiile statului, ci transferă temporar costurile către companii și alte instituții, cu riscul ca acestea să revină ulterior asupra bugetului.

„În esență, rectificarea întârziată nu este o economie, ci o datorie amânată cu dobândă. Statul nu plătește facturile la timp, iar firmele se împrumută ca să-și plătească angajații și furnizorii. În final, costul revine tot la buget, sub forma penalităților, a dobânzilor mai mari și a încasărilor mai mici din taxe.”

Potrivit economistului, efectele se pot amplifica într-un context economic deja dificil, în care lipsa lichidităților pune presiune asupra investițiilor și asupra companiilor care execută lucrări publice.

Adrian Negrescu consideră că amânarea rectificării până la termenul-limită din noiembrie ar agrava problemele financiare existente.

„Altfel spus, amânarea rectificării nu face să dispară nicio cheltuială. Doar le face mai scumpe. Între 10 și 15 milioane de lei pe zi plătiți în penalități, dobânzi și costuri de finanțare, la care se adaugă riscul unor servicii medicale blocate și presiunea pe ratingul de țară, reprezintă prețul indeciziei. Termenul legal pentru rectificare este 30 noiembrie, dar economia nu își permite să aștepte până atunci.”