Tichetele de masă ar putea crește la 50 de lei de la 1 ianuarie. Adrian Negrescu cere majorarea valorii pentru milioane de salariați

Economistul Adrian Negrescu susține că valoarea tichetelor de masă ar trebui majorată de la 45 la 50 de lei începând cu 1 ianuarie, în contextul creșterii prețurilor și al reducerii puterii de cumpărare a salariaților. Potrivit acestuia, o asemenea măsură ar sprijini atât angajații, cât și companiile și economia națională. Un studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE) arată că tichetele de masă au generat anul trecut un impact economic de peste 21 de miliarde de lei și au susținut aproximativ 161.000 de locuri de muncă.

Tichetele de masă au generat un impact de peste 21 de miliarde de lei în economie

Economistul Adrian Negrescu a prezentat, într-un mesaj publicat pe Facebook, concluziile unui studiu realizat de Academia de Studii Economice privind impactul bonurilor de masă asupra economiei românești.

Potrivit acestuia, rezultatele cercetării confirmă eficiența tichetelor de masă ca instrument de sprijin pentru salariați, dar și rolul acestora în susținerea activității economice.

Datele prezentate arată că, anul trecut, angajații din România au beneficiat de tichete de masă în valoare totală de peste 18 miliarde de lei. Impactul economic generat de utilizarea acestora a depășit 21 de miliarde de lei, echivalentul a 1,1% din produsul intern brut.

În același timp, sistemul tichetelor de masă a contribuit la susținerea a aproximativ 161.000 de locuri de muncă.

Adrian Negrescu consideră că unul dintre principalele avantaje ale acestui mecanism este faptul că sumele acordate salariaților sunt direcționate către consumul intern. Spre deosebire de alte forme de venit, banii utilizați prin intermediul tichetelor de masă nu sunt economisiți și nici orientați către importuri de produse de lux.

Aceștia ajung direct în magazinele de cartier, la producătorii locali, în cantine și restaurante, contribuind astfel la menținerea activității economice și la susținerea afacerilor din România.

„Studiul ASE privind impactul bonurilor de masă în economie confirmă ceea ce spun de multă vreme: tichetele de masă sunt una dintre cele mai eficiente măsuri de sprijin pentru salariați și, în același timp, pentru economie.

Anul trecut, angajații au primit tichete de masă în valoare de peste 18 miliarde de lei. Impactul total asupra economiei a depășit 21 de miliarde de lei, adică 1,1% din PIB, iar sistemul a susținut aproximativ 161.000 de locuri de muncă. Sunt bani care nu pleacă din țară și nu ajung în economii sau în importuri de lux. Ajung direct la magazinele de cartier, la producătorii locali, la cantine și la restaurante.

De aceea am cerut de mult creșterea valorii tichetului de masă la 50 de lei. Plafonul actual, de 45 de lei, a fost stabilit în urmă cu un an, iar de atunci prețurile alimentelor și ale meselor au continuat să crească. Cu inflația la 6,6% și cu serviciile mai scumpe cu peste 11% într-un an, o masă caldă la prânz costă astăzi, în multe orașe, mai mult decât valoarea unui tichet. Valoarea a rămas înghețată, în timp ce puterea lui de cumpărare scade de la o lună la alta”, a scris Adrian Negrescu pe Facebook.

Adrian Negrescu propune majorarea valorii tichetelor de masă la 50 de lei

În acest context, economistul a reluat propunerea privind creșterea valorii tichetului de masă la 50 de lei, măsură pe care susține că o solicită de mai mult timp.

În prezent, plafonul este de 45 de lei, nivel stabilit în urmă cu un an. De atunci, prețurile alimentelor și costurile meselor au continuat să crească, ceea ce a redus treptat puterea de cumpărare oferită de acest beneficiu.

Adrian Negrescu atrage atenția că inflația se situează la 6,6%, în timp ce prețurile serviciilor au crescut cu peste 11% într-un singur an.

În aceste condiții, costul unei mese calde la prânz depășește deja, în numeroase orașe, valoarea actuală a unui tichet de masă.

Economistul consideră că menținerea plafonului la 45 de lei, în condițiile scumpirilor continue, afectează direct salariații care folosesc aceste beneficii pentru alimentația zilnică.

Deși valoarea nominală a tichetului a rămas neschimbată, cantitatea de produse și servicii care poate fi achiziționată cu acesta se reduce de la o lună la alta.

Tichetele de masă au devenit o sursă esențială pentru cumpărăturile zilnice

Adrian Negrescu subliniază că, pentru un număr tot mai mare de români, tichetele de masă nu mai reprezintă doar un beneficiu suplimentar oferit de angajator, ci principala sursă de finanțare a cumpărăturilor alimentare.

În multe gospodării, bugetul destinat alimentelor este stabilit în funcție de valoarea tichetelor primite lunar, în timp ce veniturile salariale sunt utilizate pentru plata ratelor, chiriilor și facturilor.

Economistul consideră că această situație reflectă presiunile financiare tot mai mari asupra familiilor, în special într-o perioadă în care veniturile nu reușesc să țină pasul cu scumpirile.

Potrivit datelor invocate de acesta, salariul real înregistrează scăderi de 14 luni consecutive.

În acest context, tichetele de masă au ajuns să funcționeze ca o plasă de siguranță financiară pentru numeroase gospodării, contribuind la acoperirea unei părți importante a cheltuielilor cu alimentația.

Adrian Negrescu avertizează că neactualizarea valorii tichetelor în raport cu inflația echivalează, în practică, cu o reducere a veniturilor disponibile pentru milioane de salariați.

„Pentru tot mai mulți români, tichetele de masă nu mai sunt un bonus, ci principala sursă din care își fac cumpărăturile pentru masa zilnică. Am ajuns în situația în care familii întregi își planifică coșul de alimente în funcție de tichete, iar salariul merge pe rate, chirie și facturi. Într-un an în care salariul real scade de 14 luni la rând, tichetul de masă a devenit plasa de siguranță a multor gospodării. A-l lăsa în urma inflației înseamnă, practic, o tăiere de venit pentru milioane de salariați”, a mai scris economistul.

Majorarea tichetelor de masă ar putea aduce până la 2,4 miliarde de lei în economie

Economistul susține că majorarea valorii tichetului de masă la 50 de lei reprezintă soluția optimă în actualele condiții economice, deoarece ar produce efecte favorabile simultan pentru angajați, angajatori și stat.

Pentru salariați, măsura ar însemna un sprijin financiar suplimentar destinat direct achiziționării alimentelor și acoperirii cheltuielilor cu mesele zilnice.

Pentru angajatori, creșterea valorii tichetelor ar permite acordarea unui beneficiu suplimentar cu costuri considerabil mai mici decât cele presupuse de o majorare salarială.

În același timp, sumele acordate prin acest mecanism ar reveni integral în consumul intern, susținând activitatea comercianților și a celorlalte companii care beneficiază de cheltuielile realizate de salariați.

Potrivit estimărilor prezentate în studiul ASE, majorarea valorii tichetului de masă la 50 de lei ar putea genera un impact economic suplimentar de până la 2,4 miliarde de lei.

Adrian Negrescu consideră că un asemenea stimul este necesar în actualul context, marcat de reducerea consumului.

Economistul atrage atenția că vânzările din comerțul cu amănuntul au scăzut cu 5% în primele opt luni ale anului, evoluție care indică dificultățile cu care se confruntă sectorul comercial.

Din această perspectivă, majorarea tichetelor de masă ar putea contribui la susținerea cererii interne și la stimularea activității economice.

Adrian Negrescu propune ca noua valoare de 50 de lei pentru tichetele de masă să fie aplicată începând cu 1 ianuarie

Adrian Negrescu propune ca noua valoare de 50 de lei pentru tichetele de masă să fie aplicată începând cu 1 ianuarie.

În opinia sa, în condițiile în care reducerea taxelor pe muncă nu a fost realizată, majorarea tichetelor ar reprezenta o alternativă prin care salariații ar putea beneficia de un sprijin financiar suplimentar.

Economistul consideră însă că simpla creștere a plafonului nu este suficientă pentru a preveni repetarea situației actuale.

Din acest motiv, el propune și introducerea unei formule clare de indexare anuală a valorii tichetelor de masă în funcție de rata inflației.

Un asemenea mecanism ar permite actualizarea periodică a beneficiului în raport cu evoluția prețurilor, fără ca fiecare majorare să mai depindă de negocieri politice.

În acest fel, valoarea tichetelor ar putea fi ajustată astfel încât să reflecte creșterea costului vieții și să limiteze pierderea puterii de cumpărare a salariaților.

„Creșterea la 50 de lei este măsura optimă în condițiile actuale, pentru că ajută simultan angajații, firmele și statul. Salariatul primește un venit în plus direct pentru mâncare. Angajatorul oferă acest sprijin cu costuri mult mai mici decât printr-o mărire de salariu, iar banii se întorc integral în consumul intern.

Potrivit estimărilor prezentate în studiu, un tichet de 50 de lei ar putea aduce în economie până la 2,4 miliarde de lei. Este exact tipul de stimul de care comerțul are nevoie acum, după ce vânzările din retail au scăzut cu 5% în primele opt luni ale anului.

Dacă tot nu reușim să scădem taxele pe muncă, măcar să oferim acest ajutor salariaților. Să creștem valoarea tichetelor de masă la 50 de lei de la 1 ianuarie și să stabilim o formulă clară de indexare anuală cu inflația, ca să nu mai depindem de negocieri politice de fiecare dată când prețurile o iau înaintea veniturilor”, a conchis economistul.

Postarea poate fi vizualizată aici.