Legea a blocat indexarea tichetelor de masă. Studiul ASE care propune o valoare corectă de 50 de lei. Cristian Păun: Formula e greșită, nu ajustează cu inflația

Un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București arată că tichetele de masă susțin peste 1,1% din PIB și 161.000 de locuri de muncă, însă formula actuală de calcul a blocat indexarea acestora, deși alimentele s-au scumpit cu 7,75%. Experții cer modificarea formulei, ceea ce ar crește valoarea tichetului la peste 50 de lei.

Studiu ASE: Tichetele de masă susțin peste 1% din PIB și 161.000 de locuri de muncă, dar formula actuală de indexare blochează nejustificat puterea de cumpărare a angajaților

Tichetele de masă reprezintă un pilon strategic pentru economia națională, contribuind semnificativ la canalizarea consumului către sectoarele formale ale economiei și la securizarea a sute de mii de contracte de muncă. Cu toate acestea, cadrul legislativ actual conține un viciu matematic major care menține valoarea tichetului la un nivel înghețat, chiar dacă inflația alimentară continuă să erodeze bugetele salariaților.

Acestea sunt principalele concluzii reieșite din ediția din octombrie 2026 a analizei de impact socio-economic al biletelor de valoare, elaborată de Academia de Studii Economice din București (ASE) prin Business Economics Data Science Lab, cu sprijinul Asociației Profesionale a Emitenților de Tichete (APET). Analiza a fost prezentată în cadrul evenimentului Policy & Impact Forum 2026, care a avut loc marți, 27 octombrie, la Ambasada Franței din București.

Tichetele de masă generează o zecime din valoarea adăugată din economie și consolidează forța de muncă

Datele macroeconomice evidențiază o creștere constantă a importanței acestui instrument extrasalarial. În cursul anului 2025, volumul total de tichete de masă emise a urcat la 18.375,4 milioane de lei, marcând un avans de circa 12,9% față de exercițiul financiar precedent.

Transpunerea acestui rulaj în economie este substanțială. Prin măsurarea efectelor totale (directe, indirecte pe lanțurile de aprovizionare și induse de consumul veniturilor generate), tichetele de masă au sprijinit o valoare adăugată brută (VAB) de 21.089,4 milioane de lei. Această performanță corespunde unei cote de 1,10% din Produsul Intern Brut al României și susține 161.000 de locuri de muncă echivalente, reprezentând 2,09% din populația ocupată a țării.

Dinamica a rămas la fel de accentuată și în anul 2026. În primele opt luni (intervalul ianuarie–august 2026), volumul tichetelor emise a totalizat 12.875,1 milioane de lei, generând o valoare adăugată brută de 14.776,7 milioane de lei. Ponderea instrumentului în PIB s-a majorat până la 1,15%, confirmând că tichetele de masă cresc într-un ritm mai rapid decât media economiei naționale.

Efectul asupra forței de muncă pe acest interval temporar indică 112,8 mii de locuri de muncă susținute (o cotă de 1,47% din populația ocupată). Ca orientare a cererii interne, 70% din sume merg către sectorul de comerț alimentar, în timp ce restul de 30% alimentează direct industria de restaurante și catering.

Mecanismul actual de calcul blochează indexarea și produce o devalorizare reală a tichetului

În pofida performanței operaționale de pe piață, mecanismul instituțional de actualizare a valorii nominale a suferit un blocaj tehnic sever. Legea nr. 165/2018 prevede obligativitatea indexării semestriale a tichetelor de masă pe baza indicelui prețurilor de consum la mărfurile alimentare, proces completat de o „clauză de neregresie” destinată prevenirii scăderii valorii.

Cu toate acestea, normele metodologice de aplicare (HG nr. 1045/2018) prevăd împărțirea mediei indicilor lunari dintr-un semestru la media din semestrul precedent.

Experții ASE subliniază că această ecuație nu măsoară rata efectivă a inflației, ci evaluează exclusiv dacă ritmul de scumpire s-a accelerat sau a încetinit. Consecința tehnică este directă și sistematică: în perioade de dezinflație – când prețurile continuă să crească, însă cu un ritm procentual lunar mai temperat – raportul dintre cele două semestre devine subunitar.

Efectul s-a manifestat deplin la revizuirea din toamna anului 2026. Deși prețurile alimentelor s-au majorat cu 7,75% într-un an, media indicilor lunari din ultimul semestru (100,25%) a fost inferioară celei din semestrul anterior (100,57%).

Raportul a coborât la 99,68%, ceea ce indica matematic o scădere teoretică a valorii tichetului de la 45 de lei la 44,86 lei. Pentru a împiedica tăierea, autoritățile au invocat clauza de neregresie, rezultatul oficial din septembrie 2026 fiind o rată efectivă de indexare de 0,00%.

Raportul atrage atenția că menținerea artificială a valorii unui tichet de masă la 45 de lei (valoarea brută) înseamnă o pierdere netă de putere de cumpărare. Raportat la o rată de scumpire de 7,75%, plafonul neschimbat de 45 de lei mai valorează în termeni reali cât 41,76 lei după un singur an, urmând să ajungă la o putere reală de doar 38,76 lei după doi ani de stagnare.

„Vorbim de 45 de lei brut. Acolo sunt 45 de lei, dar de fapt statul ia 20% din acei 45 de lei. În realitate, când te duci la magazin, e 36 de lei.

Și aș mai adăuga faptul că statul a crescut TVA-ul la alimente de la 5% la 11%. Adică real, din cei 45 de lei, astăzi te duci la magazin cu 32 de lei, efectiv mâncare pe care o poți cumpăra după ce dăm toate taxele afară din acel 45 de lei.

Asta adaugă un plus vizavi de justificarea totuși a unei formule care să fie coerente, corecte, care să prindă măcar puterea de cumpărare în această formulă și care să prindă și dinamica salariului mediu net, pentru că și asta este importantă: salariul mediu net ține de productivitate, ține de ceea ce produci, reușești să vinzi pe piață.

Până la urmă, da, economiștii spun cu subiect și predicat: salariul tău e plătit de ceea ce vinzi și ceea ce vinzi producând alături de antreprenorul care riscă capitalul și altele”, a precizat profesorul universitar de economie Cristian Păun, unul dintre coordonatorii studiului, în cadrul evenimentului de prezentare de marți, 27 octombrie.

Cristian Păun: Trebuie să plătești contribuția la sănătate pe tichetele de masă, mi se pare un pic o aberație

Profesorul de economie a mai sugerat că ar trebui regândit probabil și regimul fiscal al tichetelor de masă, afirmând că este „o aberație” faptul că trebuie plătită contribuție la sănătate pentru acestea.

El a amintit și de o altă problemă care poate fi analizată tot în contextul facilităților extra-salariale: productivitatea muncii din România, care este mult mai scăzută decât media Uniunii Europene.

„Angajatorul trebuie să se gândească, cu siguranță, și se gândește la o masă caldă pentru angajații lui. El poate s-o facă în două moduri… în trei moduri, de fapt. Poate s-o facă… în două moduri din punct de vedere fiscal:

♦ Poate s-o facă în regie proprie, adică să-și deschidă o cantină, cu toate belelele din spate, începând de la avize sanitare, tot, o grămadă de belele.

♦ Poate s-o facă în catering, adică dă un telefon, vine firma de catering și livrează ea masa caldă pe șantier.

♦ Sau poate s-o facă prin tichete de masă.

Când o face în regie proprie, cu toate belelele aferente, sau când o face printr-o firmă de catering, deductibilitatea fiscală este 100%, pentru că se trece totul pe cheltuială. Deci, practic, totul se duce pe cheltuială.

Nu știu cum se face, când vine vorba de tichete de masă, aici deductibilitatea nu mai este de 100%. Pentru că tu trebuie să plătești contribuția la sănătate pe așa ceva, care mie mi se pare un pic o aberație.

Adică e mai sănătos angajatul meu când îi asigur o masă caldă, dar ca să poată să fie el mai sănătos, îi mai plătesc și contribuția la sănătate pentru asta. Deci e o… e o chestie ciudată, din punctul meu de vedere, și aici poate că n-ar strica să ne gândim puțin. Pe de altă parte, trebuie să-i plătească 10% din contravaloarea acestor tichete ca să poată să le acorde.

Tichetele sunt o alternativă foarte bună pentru foarte multe firme mici care nu-și permit o cantină; poate își permit un regim de catering, dar dacă sunt firme care sunt undeva izolate pe câmp, să vină firma de catering să le aducă de mâncare angajaților devine problematic.

Și atunci cumva tichetele sunt într-adevăr o alternativă și trebuie să rămână o alternativă de pe poziții fiscale egale, da? Deci poate că o regândire inclusiv a regimului fiscal… Sigur, noi suntem acum în procedură de deficit excesiv, suntem într-o austeritate generală. Discuțiile de tipul ăsta uneori sunt complicate, mai ales în astfel de contexte.

Dar atenție că aici vorbim nu despre un om care lucrează dintr-un birou, la căldură, trece drumul și își ia o masă caldă de peste drum; vorbim de oameni care duc niște munci foarte grele, munci fizice foarte multe dintre ele, pentru care o masă caldă este foarte importantă și pentru sănătatea lor, dar și pentru productivitatea muncii lor.

Pentru că astăzi România, la partea de productivitate — nu știu dacă știți cifrele… România este la 75% din media — atenție, media — Uniunii Europene. Iar productivitatea muncii în zona muncilor grele, fizice, este mult mai mică decât acest 75% care-i pe medie, unde intră și productivitatea celor din birou, și productivitatea celor de pe șantiere”, a adăugat profesorul Cristian Păun.

Profesorii de la ASE propun formule corectate pentru tichetele de masă, cu două scenarii posibile

Pentru a remedia anomalia din normele metodologice, cercetătorii propun conservarea parametrilor stabili (cadența semestrială, referința la coșul alimentar, structura multiplicativă și clauza de neregresie), dar înlocuirea raportului dintre medii cu variația nivelului indicelui prețurilor alimentare dintre semestre.

În plus, formula integrează o componentă de progres real al veniturilor bazată pe dinamica salariului net calculată pe o fereastră mobilă de trei ani:

• Scenariul S1 (câștigul mediu net real): Reprezintă varianta principală recomandată de studiu, fiind sprijinită pe serii statistice lunare publicate constant de INS. În acest cadru, aplicat pe cifrele din 2025, rata de indexare ar fi urcat la 11,21%, stabilind valoarea tichetului la 50,05 lei/zi. Măsura ar fi transferat fiecărui salariat un plus brut de 1.272 lei pe an (pentru 21 de zile lucrătoare lunar). Macroeconomic, scenariul ar aduce un spor de valoare adăugată de 2.365,1 milioane de lei pe an (+2,4 miliarde lei) și ar susține crearea a încă 18.100 de locuri de muncă. Ponderea tichetelor în PIB ar urca la 1,22%, iar în populația ocupată la 2,33%.
• Scenariul S2 (câștigul median net real): Este o alternativă axată pe situația salariatului tipic, presupunând o rată anuală de indexare de 12,31%. Valoarea tichetului de masă ar atinge 50,54 lei/zi, garantând un câștig anual suplimentar de 1.396 lei brut per angajat. Impactul în economia reală s-ar traduce printr-o creștere de 2.596,6 milioane de lei a valorii adăugate brute și conservarea a 19.800 de locuri de muncă suplimentare. Contribuția în PIB ar avansa în această situație la 1,24%, respectiv 2,35% din populația ocupată.

Multiplicatorul economic calculat în studiu indică faptul că fiecare leu suplimentar alocat sub formă de tichete de masă atrage după sine o producție suplimentară de circa 2,57 lei și 1,15 lei valoare adăugată brută.

În același timp, pragul de susținere a ocupării arată că la fiecare 114.000 de lei injectați adițional prin acest sistem se creează și se protejează un loc de muncă echivalent în economia formală. Autorii studiului menționează că ratele estimate de 11–12% reflectă aplicarea riguroasă a formulei de corecție și nu o schemă mecanică permanentă, întrucât componenta salarială se contractă automat odată cu rotația ferestrei multianuale.

„Clar trebuie să ne uităm la formulă. Formula pe care o folosim în momentul de față e greșită. E greșită și nu ajustează valoarea tichetului cu inflația. Practic, cel care astăzi are un tichet de masă în mână este afectat de inflație pentru că nu există o ajustare corectă cu rata inflației, folosindu-se o împărțire a cu cât au crescut prețurile luna asta versus luna trecută.

Dacă prețurile luna asta cresc mai puțin, dar cresc, mai puțin decât luna trecută, valoarea tichetului de masă trebuie să scadă. Deși prețurile au crescut și luna asta, și luna trecută, doar că a decelerat creșterea. Asta ca s-o explic așa mai simplu. Mie mi se pare că-i greșită abordarea. Corect ar fi să vezi cu cât au crescut prețurile lunar și valoarea să aibă în vedere treaba asta.

Dar vreau să mai revin și asupra adăugării la această formulă și a unei alte componente: dinamica venitului net. De ce este important acest lucru? Pentru că venitul net… Sigur, noi am propus acea fereastră de trei ani, adică să fie o medie multianuală. Pentru că în perioade de recesiune, inflația crește, venitul net scade, da? Avem perioade în care o componentă crește și cealaltă componentă scade.

Când e boom, e invers, da? Inflația temperează, crește partea de venit net. Și atunci e important tot timpul ca valoarea tichetului tău să țină cont de două lucruri: o dată de prețuri, dar și de ceea ce înseamnă valoarea adăugată în economie prin munca pe care o faci adițională.

Adică nu doar să fii protejat de prețuri, ci dacă tu muncești mai productiv, să-ți permiți și un iaurt cu grăsime mai mare — nu știu, am zis așa ca idee —, unul bio. Pentru că în perioade de recesiune nu-ți mai permiți iaurt bio, rămâi cu iaurtul ăla clasic”, a încheiat Cristian Păun.