Calitatea locurilor de muncă din UE. Ce arată raportul CE despre salarii, condițiile de muncă și riscurile inteligenței artificiale

Calitatea locurilor de muncă din Uniunea Europeană s-a îmbunătățit în ultimul deceniu, însă angajații continuă să se confrunte cu probleme legate de salarii, stabilitatea contractelor și programul de lucru. Potrivit raportului anual European Employment and Social Outlook 2026, publicat de Comisia Europeană, România se numără printre statele în care salariile reale ar urma să scadă în acest an, în ciuda creșterilor importante înregistrate în perioada de după pandemie.

Comisia Europeană estimează o scădere de 1,9% a salariilor reale din România în 2026

Potrivit raportului, salariile reale din România ar urma să scadă cu 1,9% în 2026, în timp ce la nivelul Uniunii Europene este estimată o creștere de 0,5%.

Salariul real reflectă puterea de cumpărare a veniturilor salariale, după luarea în calcul a evoluției prețurilor. Astfel, chiar dacă salariile nominale cresc, angajații pot pierde din puterea de cumpărare atunci când prețurile avansează mai rapid.

România se află printre cele șase state membre pentru care Comisia anticipează o scădere a salariilor reale în 2026. Celelalte sunt Austria, Belgia, Franța, Italia și Slovacia.

Cu toate acestea, evoluția pe termen lung este diferită. Comparativ cu 2019, salariile reale din România ar urma să fie cu 27,7% mai mari în 2026, una dintre cele mai importante creșteri din Uniunea Europeană.

La nivel european, salariile reale au recuperat în mare parte pierderile înregistrate în 2022 și 2023. În 2026, acestea sunt cu 1,4% peste nivelul anterior pandemiei de COVID-19.

Calitatea locurilor de muncă din UE s-a îmbunătățit în ultimii zece ani

Raportul Comisiei Europene arată că, în ultimul deceniu, calitatea locurilor de muncă s-a îmbunătățit în trei domenii importante: remunerarea angajaților, siguranța locului de muncă și timpul de lucru.

Potrivit analizei, locurile de muncă de calitate contribuie la dezvoltarea unei economii mai productive și mai competitive.

Angajații care beneficiază de condiții mai bune de muncă pot fi mai motivați, iar companiile pot înregistra o fluctuație mai redusă a personalului. În același timp, condițiile de muncă favorabile pot încuraja dezvoltarea competențelor și o organizare mai eficientă a activității.

Comisia atrage însă atenția că îmbunătățirile nu sunt uniforme. Există diferențe importante între statele membre, iar în unele țări cel puțin doi dintre indicatorii privind calitatea locurilor de muncă s-au deteriorat în ultimul deceniu.

De asemenea, deficitul de personal este adesea mai pronunțat în ocupațiile care oferă salarii mai mici, contracte mai puțin stabile și programe de lucru atipice.

În aceste condiții, îmbunătățirea condițiilor de muncă poate ajuta angajatorii să atragă și să păstreze personalul, în special în sectoarele în care recrutarea este dificilă.

România, printre țările europene cu cele mai mari creșteri ale costului muncii

Raportul evidențiază și evoluția costului unitar al muncii, indicator care raportează remunerarea angajaților la productivitatea acestora.

Între 2019 și 2026, România a înregistrat o creștere medie anuală de 8,5% a acestui indicator, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

Creșteri mai mari au fost consemnate în Ungaria, cu 9,8%, și Bulgaria, cu 8,7%, în timp ce Lituania a înregistrat un avans de 7,8%.

În aceeași perioadă, productivitatea muncii din România a crescut cu aproximativ 2% anual.

Comisia subliniază că majorările salariale trebuie să fie însoțite de creșterea productivității pentru a susține competitivitatea companiilor și dezvoltarea economică.

La nivelul Uniunii Europene, creșterea productivității a fost modestă în ultimii ani, ceea ce limitează posibilitatea unor majorări salariale susținute fără presiuni suplimentare asupra costurilor companiilor.

Salariul minim din România atinge unul dintre pragurile europene de referință

România este inclusă printre cele opt state membre în care salariul minim național atingea, în 2025, cel puțin unul dintre cele două praguri orientative folosite pentru evaluarea adecvării remunerației.

Aceste praguri sunt reprezentate de 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut.

Alături de România, în această categorie se află Franța, Grecia, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia și Slovenia.

Indicatorul nu compară valoarea salariilor minime în euro, ci nivelul acestora în raport cu salariile din fiecare economie națională.

Raportul arată că salariile minime au crescut după adoptarea directivei europene privind salariile minime adecvate, în special în statele în care remunerațiile erau mai reduse și ponderea angajaților plătiți cu salariul minim era mai mare.

Comisia explică și faptul că majorările salariului minim pot încuraja companiile să investească și să inoveze, în loc să concureze exclusiv prin costuri reduse cu forța de muncă.

Totuși, creșterea salariului minim nu este suficientă, de una singură, pentru eliminarea sărăciei în rândul persoanelor care muncesc. Veniturile unei gospodării depind și de numărul persoanelor care lucrează, de timpul efectiv lucrat și de celelalte surse de venit.

Sectoarele în care angajații beneficiază de condiții de muncă mai bune

Comisia Europeană constată diferențe importante între domeniile economice în privința calității locurilor de muncă.

Condiții mai bune sunt întâlnite în special în informații și comunicații, activități financiare și de asigurări, administrație publică, precum și în activități profesionale, științifice și tehnice.

Industria prelucrătoare și serviciile intensive în cunoștințe sunt, de asemenea, evidențiate pentru importanța lor economică și strategică.

La polul opus, locurile de muncă de calitate mai slabă sunt întâlnite mai frecvent în hoteluri și restaurante, servicii administrative și de suport, precum și în anumite activități care necesită un nivel mai redus de calificare.

Aceste ocupații sunt asociate mai des cu programe de lucru atipice, salarii mai mici și o stabilitate redusă a contractelor.

Raportul subliniază că îmbunătățirea calității acestor locuri de muncă poate contribui la reducerea deficitului de personal.

Inteligența artificială poate crește productivitatea, dar pune presiune pe anumite locuri de muncă

Un capitol important al raportului este dedicat efectelor inteligenței artificiale asupra angajaților și companiilor.

Potrivit Comisiei Europene, utilizarea inteligenței artificiale poate îmbunătăți productivitatea, deoarece permite angajaților să se concentreze asupra activităților cu valoare mai mare și să își dezvolte noi competențe.

Efectele depind însă de modul în care tehnologia este introdusă și utilizată la locul de muncă.

Raportul avertizează că inteligența artificială poate reduce cererea de personal în anumite ocupații de început de carieră și în activitățile repetitive. De asemenea, tehnologia poate influența salariile și condițiile de muncă.

Angajații cu mai puțină experiență pot obține cele mai mari creșteri imediate de productivitate atunci când folosesc instrumente bazate pe inteligență artificială.

În același timp, aceștia pot avea dificultăți mai mari în identificarea erorilor generate de sistemele automate.

Comisia semnalează și riscul ca dependența excesivă de asemenea instrumente să slăbească gândirea critică și procesul de învățare prin practică, ceea ce poate accentua diferențele de competențe dintre angajați.

Piața muncii din UE rămâne stabilă, dar în 2026 ar putea fi create cu 440.000 de locuri de muncă mai puține

În 2025, rata ocupării forței de muncă din Uniunea Europeană a ajuns la 76,1%, în timp ce rata șomajului s-a menținut la un minim istoric de 6%.

Pentru 2026, Comisia Europeană anticipează o încetinire a creșterii ocupării, pe fondul șocului energetic asociat conflictului din Orientul Mijlociu.

Estimările indică faptul că în acest an ar putea fi create cu aproximativ 440.000 de locuri de muncă mai puține decât în scenariul fără acest șoc.

Cu toate acestea, perspectiva prezentată în raport este mai degrabă una de încetinire a angajărilor decât de deteriorare bruscă a pieței muncii.

Comisia se așteaptă ca angajatorii să încerce să își păstreze personalul, chiar dacă ritmul recrutărilor se reduce.

În acest context, executivul european pregătește un nou act legislativ privind locurile de muncă de calitate, denumit Quality Jobs Act, care urmează să fie prezentat în cursul acestui an, după a doua etapă de consultare a partenerilor sociali.

Inițiativa se înscrie în eforturile de îmbunătățire a condițiilor de muncă, într-o perioadă în care economia europeană se confruntă cu îmbătrânirea populației, deficitul de personal, productivitatea redusă și transformările digitale și ecologice.