Județul Neamț, între antreprenoriat și inovare. Bogdan Pușcașu, fondator „Produs în Neamț”: „Retenția talentelor devine o miză de supraviețuire economică”

Cum poate deveni Neamțul un loc în care tinerii nu doar cresc, studiază și pleacă, ci găsesc motive să construiască afaceri și să își dezvolte carierele? Întrebarea se află în centrul discuțiilor despre viitorul economic al județului și va fi una dintre mizele galei Neamț – The Next Move, organizată de Clusterul Produs în Neamț pe 29 octombrie, la Palatul Brâncovenesc Mogoșoaia, începând cu orele 10:00. Evenimentul își propune să aducă împreună antreprenori, investitori și reprezentanți ai comunității pentru a transforma resursele și ideile locale în oportunități concrete de dezvoltare.

Pentru Neamț, dezvoltarea economică înseamnă mai mult decât autostrăzi și investiții industriale. Județul trebuie să creeze companii competitive, să conecteze educația la nevoile economiei și să ofere tinerilor motive să rămână sau să revină. Vasile Asandei, directorul ADR Nord-Est, Bogdan Pușcașu, reprezentantul Produs în Neamț și Vlad Gliga, CEO-ul Rubik Hub, văd în infrastructură, finanțările europene și antreprenoriatul inovator premisele unei schimbări care poate transforma regiunea într-un loc în care oamenii își construiesc atât afacerile, cât și viața.

Neamțul reprezintă aproximativ 2,5% din populația României, dar contribuie cu numai 1,4% la PIB-ul național. În 2024, județul ocupa locul 32 în clasamentul național după PIB-ul pe locuitor. Pentru Vasile Asandei, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, această diferență reflectă efectele dezindustrializării, ale conectivității insuficiente și ale unei economii rurale în care agricultura de subzistență are încă o pondere importantă.

Vlad Gliga, de la Rubik Hub, privește aceeași problemă din perspectiva antreprenoriatului: recuperarea decalajului presupune să apară mai multe companii care creează valoare adăugată, folosesc tehnologia și pot vinde dincolo de piața locală. Un județ nu trebuie să aibă dimensiunea unui mare centru universitar pentru a genera afaceri competitive, dar are nevoie de competențe, mentorat, finanțare și conexiuni cu piețele.

Bogdan Pușcașu remarcă productivitatea scăzută și un aport mai mic al valorii adăugate pe lucrător prin prisma structurii profilului industrial al județului.

Infrastructura deschide drumul, dar companiile trebuie să îl folosească

Autostrăzile A7 și A8 pot schimba relația Neamțului cu principalele centre economice. A7 poate îmbunătăți accesul la coridorul rutier nord–sud, iar A8 poate lega regiunea de Iași și de Transilvania. Pentru Asandei, însă, infrastructura trebuie însoțită de investiții productive și de proiecte pregătite înainte ca noile drumuri să devină operaționale.

„Dacă la capătul unui drum nu putem așeza o firmă care produce venit și generează locuri de muncă, acest drum doar grăbește plecarea oamenilor”, avertizează directorul ADR Nord-Est.

Această observație este relevantă și pentru dezvoltarea antreprenoriatului inovator. Un fondator are nevoie de acces la clienți, investitori, mentori și specialiști. Conectivitatea rutieră contează, dar la fel de importante sunt infrastructura digitală, accesul la capital și relațiile cu ecosistemele antreprenoriale din alte orașe.

Rubik Hub încearcă să reducă distanța dintre antreprenorii din Neamț și aceste oportunități. Prin programe de formare, mentorat și evenimente, organizația aduce în contact fondatori, investitori și oameni cu experiență în dezvoltarea companiilor. Pentru Gliga, miza nu este să transforme Piatra-Neamț într-o copie a Bucureștiului, Clujului sau Iașiului, ci să construiască un ecosistem local conectat la aceleași piețe și rețele profesionale.

Bogdan Pușcașu trasează câteva direcții care ar impulsiona economic județul.

„Cel puțin câteva lucruri: finalizarea A7 și a drumului expres Piatra – Bacău (nu mai zic de A8 care are termen pe hartie 2030), macar un parc industrial populat (acum puținele companii străine s-au cam înșirat pe lângă E85) și un mediu prietenos pentru investitori, valorificarea potențialului turistic uriaș (eu personal cred că poate fi o carte câștigătoare, vezi Bucovina), direcționarea fondurilor europene către proiecte cu efect de multiplicare (am înțeles că în următoarea perioadă de programare financiară, se va aplica pentru prima data modelul bottom-up, adică noi să decidem pentru ce vrem finanțările, nu să adaptăm cererile ca să putem accesa fondurile, ca până acum) și, de ce nu, atragerea diasporei spre casă prin oportunități reale de antreprenoriat”, a enumerat el.

Educația antreprenorială, înainte ca ideea să devină o companie

Înființat în 2017, Rubik Hub a dezvoltat programe prin care tinerii și fondatorii aflați la început pot înțelege ce presupune construirea unei afaceri. Echipa merge în licee și universități pentru a prezenta antreprenoriatul ca pe o opțiune profesională și pentru a le arăta tinerilor cum pot transforma o idee într-un produs sau serviciu.

Programul Rubik Hub Start se adresează celor care au o idee de business și vor să înțeleagă cum o pot testa, dezvolta și conecta la o nevoie reală de piață. Atelierele susținute de antreprenori îi ajută să identifice oportunități, să își evalueze ideile și să facă primii pași.

Pentru Gliga, această etapă este esențială. O idee nu devine automat o afacere, iar entuziasmul nu înlocuiește cunoașterea pieței. Fondatorii au nevoie de modele, de oameni care au trecut deja prin dificultățile construirii unei companii și de acces la finanțare și clienți.

La nivelul Regiunii Nord-Est, finanțările europene pot susține modernizarea întreprinderilor și dezvoltarea competențelor. Programul Regional Nord-Est 2021–2027 are o alocare totală de aproximativ 1,75 miliarde de euro, din care circa 400 de milioane sunt destinate direct mediului de afaceri. Banii vizează inclusiv inovarea, transferul tehnologic, digitalizarea și dezvoltarea IMM-urilor.

Asandei subliniază că finanțarea trebuie să ajute companiile să facă următorul pas, nu doar să achiziționeze echipamente. Pregătirea proiectelor, obținerea avizelor și accesul la servicii de specialitate pot fi dificile pentru firmele mici. De aceea, sprijinul financiar trebuie completat cu îndrumare pentru dezvoltarea produselor, marketing, internaționalizare și creșterea productivității.

De la startup-uri la o economie regională mai competitivă

Ecosistemul Rubik Hub a adunat peste 900 de cofondatori și mai mult de 600 de startup-uri care au atras finanțări de peste 75 de milioane de euro. Rețeaua include peste 370 de mentori, iar programele de antreprenoriat și digitalizare au ajuns la peste 4.000 de studenți. În mai 2026, organizația a câștigat, prin votul publicului, distincția Best Coworking Space Globally la Global Startup Awards.

Aceste rezultate arată că o organizație din afara marilor centre economice poate construi legături internaționale și poate susține fondatori care vizează piețe mai mari. Provocarea este ca beneficiile ecosistemului să se extindă dincolo de startup-urile propriu-zise și să ajungă la economia județului.

Neamțul are tradiție industrială în domenii precum prelucrarea lemnului, textilele, construcția de mașini și echipamentele. Modernizarea acestor sectoare poate crea cerere pentru soluții digitale, automatizare și servicii specializate. În același timp, companiile noi pot valorifica resursele locale și pot dezvolta produse cu valoare adăugată mai mare.

De ce pleacă tinerii și ce i-ar putea aduce înapoi

Migrația tinerilor nu poate fi explicată doar prin salarii sau prin dorința de a trăi într-un oraș mai mare. Plecarea la studii oferă acces la educație, experiențe profesionale și comunități din care pot apărea oportunități noi. Problema începe atunci când întoarcerea nu mai pare o opțiune realistă.

Răspunsul presupune o legătură mai strânsă între școli și angajatori, dezvoltarea învățământului profesional și tehnic și programe de reconversie pentru adulții ale căror meserii se schimbă odată cu automatizarea. Companiile trebuie să comunice de ce competențe au nevoie, iar instituțiile de educație să poată adapta pregătirea.

Dar oamenii nu aleg un loc doar pentru muncă. Educația copiilor, serviciile medicale, timpul petrecut cu familia, accesul la natură și sentimentul apartenenței la o comunitate influențează decizia de a rămâne. O regiune atractivă pentru antreprenori este, în cele din urmă, și o regiune în care oamenii își pot construi o viață.

„Antreprenorii nemțeni învață, sunt creativi și au viziune. Și se adaptează la lumea de mâine, hiper-tehnologizată.

Avem tineri care au scalat un mic business în doar câțiva ani și conduc acum afaceri impresionante, oameni de afaceri maturi care au făcut exit-uri cu fonduri de investiții, companii nemțene care se extind curajos în Europa de Est și brand-uri recunoscute pentru importuri și rețele naționale de distribuție care au făcut tranzacții cu investitori mari (din țările nordice de exemplu) sau transfer tehnologic de la „greii” din Asia”, susține Bogdan Pușcașu valențele forței de muncă locale.

Oportunitățile trebuie transformate în proiecte

Gala Neamț – The Next Move, organizată de Clusterul Produs în Neamț, urmărește să aducă aceste teme în fața antreprenorilor și investitorilor. Evenimentul de la Palatul Brâncovenesc Mogoșoaia este o ocazie de a prezenta județul ca loc pentru afaceri, parteneriate și inițiative de dezvoltare, nu doar ca teritoriu cu resurse și atracții.

Pentru ca întâlnirea să aibă efecte durabile, județul trebuie să poată răspunde solicitărilor cu proiecte concrete. Asandei propune un portofoliu de oportunități pregătite, un responsabil unic pentru investitori și o colaborare între administrație, ADR și mediul de afaceri. Gliga pune accentul pe dezvoltarea fondatorilor, accesul la mentori și capital și crearea unei comunități conectate la piețe internaționale.

Cele două perspective se întâlnesc într-un punct esențial: dezvoltarea nu poate fi impusă din exterior și nici nu se produce automat prin apariția infrastructurii. Ea presupune oameni pregătiți, firme capabile să crească, instituții care cooperează și un mediu în care ideile se pot transforma în produse, locuri de muncă și venituri.

Pe 29 octombrie, la Palatul Brâncovenesc Mogoșoaia, Neamț – The Next Move îi invită pe antreprenori, investitori, specialiști și parteneri de dezvoltare să contribuie la următoarea etapă a județului. Participarea poate deschide oportunități pentru o investiție, un startup, o colaborare cu o companie locală sau un proiect care să aducă experiența acumulată în alte regiuni înapoi în Neamț. Miza este să construim o economie în care oamenii nu sunt obligați să plece pentru a-și împlini ambițiile, ci pot alege să plece pentru a învăța, să revină pentru a construi și să investească pentru ca și alții să poată crește aici.

Programul începe la ora 10:00 și include discuții despre proiecte locale și oportunități de investiții, cu Daniel Harpa, președintele Consiliului Județean Neamț, și primarii din Piatra-Neamț, Roman, Târgu Neamț, Bicaz și Roznov. Dan Ostahie, Marius Ștefan și Vlad Gliga vor vorbi despre antreprenoriat și dezvoltarea afacerilor. Turismul, explorarea și arta vor fi abordate de Ciprian Șlemco, Radu Păltineanu și Ciprian Istrate. Iar Francesco Capuano, Cristi Grețcu și Florina Isachievici vor discuta despre contribuția turismului, culturii și educației la viitorul județului.

Pentru companiile din București, întâlnirea oferă posibilitatea de a cunoaște într-un singur loc producători, furnizori și interlocutori locali și de a discuta despre propriile interese de afaceri.

Programul și informațiile despre participare sunt disponibile pe www.neamtthenextmove.ro.