Florin Cîțu acuză statul că ține banii companiilor ca să cosmetizeze deficitul. Aproape 9 miliarde de lei în plus puteau fi rambursate firmelor

Florin Cîțu susține că firmele ar fi primit cu aproape 9 miliarde de lei mai mult din rambursările de TVA în primele nouă luni din 2026, dacă statul păstra ponderea din ultimii ani. Dacă s-a fi întâmplat asta, ar fi apărut o altă problemă: deficitul cash ar fi fost de aproximativ 4,25% din PIB, față de 3,81% cât s-a raportat acum.

Florin Cîțu acuză că statul ține banii companiilor prin rambursări mai mici de TVA

Florin Cîțu susține că reducerea ponderii rambursărilor de TVA încasată a diminuat sumele returnate companiilor în primele nouă luni din 2026 cu aproape 9 miliarde de lei, comparativ cu scenariul în care se păstra nivelul din 2021.

Fostul premier și fost ministru de Finanțe atrage atenția asupra ponderii rambursărilor de TVA încasată de stat în perioada ianuarie-septembrie, comparând evoluția din ultimii șase ani. În 2021 s-a înregistrat cea mai mare pondere a restituirilor din intervalul 2021-2026, respectiv 24,62%, în timp ce în 2026 indicatorul a coborât la 18,42%, atrage atenția liberalul.

Florin Cîțu afirmă că, dacă în primele nouă luni ale acestui an s-ar fi menținut ponderea din 2021, companiile ar fi primit înapoi aproape 9 miliarde de lei în plus. În același scenariu, deficitul bugetar calculat în numerar ar fi ajuns la aproximativ 4,25% din PIB, față de nivelul de 3,81% raportat.

Fostul premier susține că amânarea rambursărilor de TVA poate contribui la prezentarea unui deficit cash mai redus, deoarece statul păstrează temporar la dispoziție bani care ar trebui restituiți companiilor.

„Amânarea rambursărilor de TVA face deficitul cash să pară mai mic. Statul folosește astfel banii companiilor, după ce le supraimpozitează, pentru a prezenta o situație bugetară mai favorabilă”, a scris Florin Cîțu marți, 27 octombrie, pe pagina sa de Facebook.

Acesta a precizat însă că scăderea ponderii restituirilor nu demonstrează, de una singură, existența unor întârzieri la rambursarea TVA. Potrivit lui, indicatorul reprezintă doar o parte a situației, iar datele privind facturile restante ale statului din toate sectoarele economiei se află la Ministerul Finanțelor.

„În perioada ianuarie–septembrie, dintre anii 2021–2026, 2021 a avut cea mai mare pondere a restituirilor în TVA încasată: 24,62%. În 2026, ponderea a coborât la 18,42%.

Dacă în 2026 s-ar fi păstrat ponderea din 2021, companiile ar fi primit înapoi cu aproape 𝟗 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐞𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭, iar deficitul cash ar fi fost de aproximativ 4,25% din PIB, față de 3,81% raportat.

Amânarea rambursărilor de TVA face deficitul cash să pară mai mic. Statul folosește astfel banii companiilor, după ce le supraimpozitează, pentru a prezenta o situație bugetară mai favorabilă.

Scăderea ponderii restituirilor nu dovedește singură existența unor întârzieri. Reprezintă doar o parte mica.

Situația reală a facturilor restante ale statului, din toate sectoarele economiei, este la Ministerul Finanțelor”, este postarea integrală a lui Florin Cîțu.

Fostul premier invocă datele Eurostat privind creșterea deficitului bugetar la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea

Nu este pentru prima dată în ultimele zile când Florin Cîțu analizează situația deficitului bugetar din România. Într-o postare publicată pe 23 octombrie, el critica modul în care Ministerul Finanțelor răspundea datelor privind evoluția deficitului.

Fostul premier susținea că deteriorarea indicatorului în trimestrul al doilea din 2026 nu poate fi infirmată prin prezentarea unor cifre calculate pe alte baze.

Potrivit datelor Eurostat invocate de Cîțu, deficitul bugetar al României, calculat ca pondere în PIB trimestrial pe seria ajustată sezonier, a crescut de la 5,5% în primul trimestru la 9,2% în trimestrul al doilea din 2026. Fostul premier a descris evoluția drept un salt de 3,7 puncte procentuale, mai mare decât orice creștere de la un trimestru la altul înregistrată în 2024.

El a comparat, de asemenea, nivelul de 9,2% din trimestrul al doilea din 2026 cu cel de 7,7% din aceeași perioadă a anului precedent.

Cîțu a criticat utilizarea de către Ministerul Finanțelor a deficitului cumulat de 3,4% din PIB pentru primele șase luni ale anului, indicator calculat fără ajustare sezonieră și raportat la PIB-ul întregului an.

În opinia sa, cele două valori măsoară lucruri diferite și nu pot fi comparate direct. Astfel, cifra de 3,4% nu infirmă evoluția evidențiată de Eurostat pentru trimestrul al doilea, a susținut fostul premier.

Cîțu susține că atingerea țintei de deficit de 6% din PIB presupune o ajustare mai amplă în semestrul al doilea

Fostul ministru de Finanțe a invocat și cifrele aferente țintei de deficit bugetar de 6% din PIB pentru întregul an. Potrivit calculelor sale, dacă deficitul cumulat în primul semestru a fost de 3,4% din PIB anual, pentru atingerea țintei ar mai rămâne un deficit de maximum 2,6% din PIB în a doua jumătate a anului.

Cîțu a comparat această limită cu evoluțiile din anii precedenți. În semestrul al doilea din 2025, deficitul ar fi fost de 4,2% din PIB anual, iar în aceeași perioadă din 2024 ar fi ajuns la 5,5%.

În aceste condiții, fostul premier consideră că Guvernul trebuie să reducă deficitul într-un ritm diferit de cel din ultimii doi ani, când deficitul din a doua jumătate a anului a fost mai mare decât cel din primul semestru.

Cîțu a cerut Ministerului Finanțelor să demonstreze, prin date, că deteriorarea deficitului din trimestrul al doilea este temporară și să explice cum intenționează autoritățile să realizeze ajustarea bugetară fără să afecteze suplimentar economia.

„𝗗𝗲𝘁𝗲𝗿𝗶𝗼𝗿𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗮𝗯𝗿𝘂𝗽𝘁𝗮̆ 𝗮 𝗱𝗲𝗳𝗶𝗰𝗶𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗻𝘂 𝘀𝗲 𝗿𝗲𝘇𝗼𝗹𝘃𝗮̆ 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝘀𝗰𝗵𝗶𝗺𝗯𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗻𝘂𝗺𝗶𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹𝘂𝗶.

Deficitul bugetar s-a deteriorat puternic în trimestrul II 2026. Datele Eurostat sunt clare: de la 5,5% la 9,2% din PIB trimestrial, pe seria ajustată sezonier. Un salt de 3,7 puncte procentuale, 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞𝐜𝐚̂𝐭 𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐜𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐮𝐧 𝐭𝐫𝐢𝐦𝐞𝐬𝐭𝐫𝐮 𝐥𝐚 𝐚𝐥𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝟐𝟎𝟐𝟒.

Deficitul este mai mare și față de același trimestru al anului trecut: 9,2%, față de 7,7%.

Ministerul Finanțelor încearcă să inducă în eroare opinia publică aducând în discuție cifra de 3,4% (deficitul cumulat în șase luni, neajustat sezonier, raportat la PIB-ul ÎNTREGULUI AN), ca răspuns la această deteriorare. Cifra de 9,2% reprezintă deficitul unui trimestru, ajustat sezonier, raportat la PIB-ul ACELUI TRIMESTRU.

Măsoară lucruri diferite!!! Nu se compară direct. 𝐂𝐢𝐟𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝟑,𝟒% NU 𝐢𝐧𝐟𝐢𝐫𝐦𝐚̆ 𝐝𝐞𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐫𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐬𝐭𝐚𝐭.

Mai mult, chiar cifra invocată de minister arată dificultatea ajustării. Pentru atingerea țintei ESA de 6% din PIB, în a doua jumătate a anului mai rămâne loc pentru un deficit de maximum 2,6% din PIB anual. În semestrul II din 2025, deficitul a fost de 4,2% din PIB anual, iar în 2024 de 5,5%.

Guvernul actual trebuie să livreze o corecție abruptă, inversând profilul ultimilor doi ani, când deficitul din semestrul II a fost mai mare decât în primul. (multa bafta, fara sa arunce economia si mai rau in criza având in vedere cine vine cu „soluțiile”)

Ministerul trebuie să demonstreze, cu cifre, că deteriorarea este temporară și să explice cum va realiza ajustarea promisă 𝐅𝐀𝐑𝐀 𝐬𝐚 𝐨𝐦𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐞𝐜𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐚. Schimbarea numitorului nu ține loc de explicație”, scria Florin Cîțu pe 23 octombrie.