EXCLUSIV Dumitru Costin, BNS: România nu pregătește angajații pentru automatizare. Multinaționalele nu au strategii pe termen lung

În cadrul podcastului „Contrapunct” publicat marți, 27 octombrie 2026, pe canalul de YouTube „HAI România!”, Mirel Curea îl are invitat pe Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical. Sunt întrebări care îi privesc pe milioane de angajați: cât ne costă taxarea muncii, ce poate schimba impozitarea progresivă și de ce majorarea salariului minim nu închide dezbaterea despre costul vieții. Românii pleacă la muncă în Occident, iar angajatorii aduc lucrători din Asia. Automatizarea schimbă meseriile, populația îmbătrânește, iar o întrebare devine imposibil de ocolit: „Cine va mai munci și cine va susține pensiile peste 10–15 ani?”

Dumitru Costin, BNS: România nu pregătește angajații pentru automatizare. Multinaționalele nu au strategii pe termen lung

Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical (BNS), a avertizat că România nu este pregătită instituțional pentru schimbările pe care automatizarea le va aduce pe piața muncii. Acesta a explicat că lipsa standardelor ocupaționale actualizate și a strategiilor de recalificare pune în dificultate angajații ale căror meserii vor fi afectate de noile tehnologii.

Costin a declarat că, în prezent, nu există preocupări instituționale suficiente pentru pregătirea angajaților în vederea schimbărilor provocate de automatizare. Potrivit liderului sindical, BNS a început în urmă cu aproape doi ani să analizeze tendințele de pe piața muncii, pentru a identifica meseriile care riscă să dispară și noile ocupații care le-ar putea înlocui.

Costin a explicat că pregătirea pentru aceste schimbări trebuie să înceapă la nivelul companiilor. Angajatorii ar trebui să prevadă în contractele colective de muncă mecanisme prin care salariații să fie informați din timp despre introducerea noilor tehnologii și despre locurile de muncă ce ar putea fi afectate.

În opinia sa, companiile ar trebui să își asume și recalificarea angajaților, folosind resurse proprii sau finanțări naționale și europene, astfel încât aceștia să poată ocupa alte posturi și să lucreze cu noile tehnologii.

Liderul BNS a atras atenția că o asemenea abordare presupune o viziune pe termen mediu și lung din partea angajatorilor, pe care o consideră insuficient dezvoltată în România. El a susținut că nici măcar unele dintre marile companii și multinaționalele prezente pe piața locală nu au o strategie clară pentru evoluția viitoare a pieței muncii.

Mirel Curea: – Suntem pregătiți pentru valul de automatizare? Ce face concret mișcarea sindicală? Sau ce ar trebui să facă mișcarea sindicală și statul pentru reconvenția profesională reală a celor ale căror locuri de muncă vor dispărea în următorii ani? Nu mai dau exemple că sunt de notorietate. Acum nu-mi dau seama cât e spaimă, cât vor dispărea, dar cert este că vor dispărea niște locuri de muncă. Există vreo preocupare?

Dumitru Costin: – În momentul de față nu există instituțional vorbind vreo preocupare. În ceea ce ne privește pe noi ca și organizație, avem o astfel de preocupare. În primul rând că, acum aproape 2 ani de zile, am început să facem niște evaluări legate de trenduri și evoluții în piața muncii. Care ar fi domeniile, care ar fi meseriile? Am început să identificăm astfel de meserii (în pericol). De asemenea, am început să identificăm meserii noi care vor apărea și le vor substitui pe cele vechi. Și acum, aici trebuie să aplici un tratament multiplu. În primul rând, trebuie ca de la nivel de agent economic să existe o preocupare de la firme, trebuie să existe o preocupare la firul ierbii, care preocupare trebuie pusă, reglementată, în contractele colective de muncă la nivel de unitate, acolo unde există organizații sindicate. Și în aceste contracte colective, trebuie să apară prevederi de genul: în situația în care eu, ca angajator, îmi propun să introduc noi tehnologii, robotizare, așa mai departe, anunț din timp acest plan de bătaie, anunț din timp care sunt job-urile care vor fi afectate și mă preocup ca pe resursele mele financiare sau pe bani naționali sau europeni cu finanțare, să pot să-mi recalific și să-mi reorientez profesional proprii lucrători ca să poată să facă față provocărilor și noilor tehnologii.

Mirel Curea: – Pe asta presupune ca angajatorul ăla să aibă o gândire sistemică exemplară.

Dumitru Costin: – Din păcate, nu prea există în România. Inclusiv mari operatori economici, multinaționalele nu au o viziune pe termen mediu și lung asupra pieții.

Mirel Curea: – Nu, sunt surprins tot timpul.

Dumitru Costin, BNS: Standardele ocupaționale acoperă doar 25-28% din piața muncii din România

O altă problemă semnalată de Dumitru Costin este acoperirea redusă a pieței muncii prin standarde ocupaționale actualizate. Acestea stabilesc competențele teoretice și practice necesare pentru recunoașterea unei calificări și trebuie adaptate periodic la schimbările tehnologice și la cerințele angajatorilor.

Potrivit liderului sindical, actualizarea standardelor revine comitetelor sectoriale, structuri constituite din reprezentanți ai sindicatelor și organizațiilor patronale din diferite domenii. Acestea au rolul de a revizui calificările și competențele necesare pentru exercitarea diferitelor meserii.

Costin a estimat că, în prezent, standardele ocupaționale acoperă doar aproximativ 25-28% din piața muncii din România. În aceste condiții, adaptarea calificărilor la noile cerințe economice și tehnologice rămâne o provocare importantă.

Liderul BNS a precizat că organizația sindicală a inițiat, împreună cu Ministerul Muncii, un proiect de modificare a legislației privind standardele ocupaționale. El a explicat că actul normativ existent era depășit și conținea trimiteri la un cadru legislativ care nu mai era în vigoare în România.

Potrivit acestuia, proiectul de ordonanță elaborat în acest scop nu a avansat în contextul divergențelor politice din cadrul guvernului de coaliție.

În cadrul discuției, Dumitru Costin a abordat și rolul mediului universitar în formarea profesională a adulților. El a susținut că universitățile au început să includă în activitatea lor educația pe tot parcursul vieții, inclusiv programe de formare profesională pentru adulți, care pot beneficia de finanțare europeană.

În opinia sa, această evoluție trebuie privită în contextul competiției dintre piața educațională din România și cea europeană, care a determinat instituțiile de învățământ să se adapteze pentru a-și păstra studenții și resursele.

Costin a arătat că universitățile ar trebui să își consolideze rolul în cercetare și dezvoltare și să fie tratate ca centre de excelență, în timp ce activitățile de formare profesională pot contribui la pregătirea angajaților pentru transformările economice.

Dumitru Costin: – A doua mare problemă pe care o avem este dată de faptul că nu avem puse la punct standardele ocupaționale. Piața muncii este o sumă, printre altele, o sumă de ocupații, de calificări, de meserii. Aceste ocupații, meserii, calificări se upgradează, se modernizează, se ajustează periodic prin intermediul unor instrumente care se numesc comitete sectoriale. Comitetele sectoriale sunt create bipartit, organizații sindicale și patronale reprezentative în domeniu care se preocupă de aducerea la zi a un standard ocupațional care este suma competențelor teoretice și practice pe care tu ca lucrător trebuie să le ai pentru a-ți fie recunoscută calificarea respectivă. Și care trebuie să țină cont, evident, de schimbările tehnologice. Astăzi, noi nu acoperim din piața muncii decât undeva 25-28%.

Mirel Curea: – Cine ar trebui să se ocupe de asta? Ministerul Muncii, nu?

Dumitru Costin: – Ministerul Muncii a reușit. Am început în timpul doamnei Simona Oprescu.

Mirel Curea – Și sindicatele, organizațiile patronale?

Dumitru Costin: – Am făcut acest lucru, a fost o inițiativă a BNS-ului. Am dezvoltat împreună cu ministrul Muncii de la vremea respectivă și cu direcția ocupare din ministerul Muncii proiectul de modificare a legii. Legea era veche, era depășită. Avea niște trimiteri la un cadru legislativ care nu mai exista în România. Am făcut acel proiect de ordonanță. Exista o schismă politică într-un guvern de coaliție. La un moment dat, mediul universitar care n-a ținut cont de faptul că piața educațională românească se află în competiție cu piața educațională europeană, odată cu deschiderea pieței, oamenii ăștia și-au pierdut foarte mulți din studenți și ca să-și păstreze profesori, catedre, job, bani… inclusiv prin marea reformă educațională generată de Klaus Iohannis, în legea învățământului superior, oamenii ăștia au introdus în dreptul mediului universitar activități care vizează long life learning-ul, învățătura pe tot parcursul vieții. Se transformă parțial în centre de formare profesională a adulților și au luat în dreptul lor prin legea acest lucru pentru că acest lucru, acest tip de activitate are finanțare prin banii europene.

Mirel Curea: – Are finanțare. Bani mulți.

Dumitru Costin: – Ca mediul universitar să acționeze și să spună: „Bă, noi ca mediul universitar trebuie să fim tratați ca și centre de excelență. Pentru cercetare, dezvoltare, așa cum e în toată lumea asta.”