Pensii și contribuții sociale în România. BNS avertizează că nu sunt respectate standardele europene și cere măsuri urgente

Blocul Național Sindical (BNS) atrage atenția asupra unor probleme legate de nivelul pensiilor și de modul în care sunt distribuite contribuțiile sociale între angajați și angajatori. Organizația sindicală susține că România nu respectă anumite standarde europene privind securitatea socială și solicită autorităților corectarea dezechilibrelor. Totodată, BNS cere ratificarea mecanismului european al plângerilor colective, care ar permite sesizarea încălcărilor drepturilor sociale.

Blocul Național Sindical a participat, în zilele de 22 și 23 octombrie, la două evenimente dedicate Cartei Sociale Europene revizuite și respectării drepturilor sociale în România.

În cadrul conferinței „România și Carta Socială Europeană revizuită la cea de-a 30-a aniversare”, organizată la Parlamentul României, confederația sindicală a fost reprezentată de președintele Dumitru Costin și de Danusia Dîncu, expert în cadrul Departamentului Juridic.

Discuțiile au vizat atât funcționarea dialogului social, cât și respectarea angajamentelor europene referitoare la pensii, contribuții și protecție socială.

BNS solicită introducerea mecanismului european al plângerilor colective

În intervenția sa, președintele BNS, Dumitru Costin, a analizat evoluția dialogului social din România în ultimii 15–20 de ani și a solicitat Parlamentului să ratifice Protocolul privind mecanismul plângerilor colective.

Acest instrument ar permite organizațiilor sindicale, patronale și reprezentanților societății civile să sesizeze, printr-o procedură europeană dedicată, situațiile în care drepturile sociale nu sunt respectate.

„În intervenţia sa, preşedintele BNS a analizat evoluţia dialogului social din ultimii 15-20 de ani şi a solicitat reprezentanţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor ratificarea de către România a Protocolului privind mecanismul plângerilor colective. Ratificarea acestui mecanism ar permite confederaţiilor sindicale, confederaţiilor patronale şi organizaţiilor societăţii civile să semnaleze încălcări ale drepturilor sociale şi neconformităţi cu prevederile Cartei Sociale Europene, printr-o procedură dedicată la nivel european”, se arată în comunicatul BNS.

Pensiile pentru limită de vârstă, sub pragul european invocat de sindicaliști

O altă problemă semnalată de Blocul Național Sindical privește nivelul pensiilor pentru limită de vârstă și modul în care acestea sunt evaluate în raport cu standardele europene.

Sindicaliștii arată că România utilizează un stagiu complet de cotizare de 35 de ani pentru calculul ratei de înlocuire, în timp ce Codul European de Securitate Socială prevede evaluarea beneficiarului standard pe baza unui stagiu de 30 de ani.

Potrivit datelor aferente anului 2022, prezentate în evaluarea Comitetului, pensia corespunzătoare unui stagiu de 30 de ani ar fi fost de 1.699 de lei, în raport cu un salariu net de referință de 4.751 de lei.

Astfel, rata de înlocuire rezultată era de 35,76%, sub nivelul minim de 40% prevăzut de standardul european invocat de BNS.

„România utilizează un stagiu complet de cotizare de 35 de ani pentru calculul ratei de înlocuire, în timp ce Codul European de Securitate Socială prevede evaluarea beneficiarului standard pe baza unui stagiu de 30 de ani. Conform datelor aferente anului 2022 prezentate în evaluarea Comitetului, pensia corespunzătoare unui stagiu de 30 de ani ar fi fost de 1.699 de lei, raportată la un salariu net de referinţă de 4.751 de lei. Rezultatul: o rată de înlocuire de numai 35,76%, sub pragul minim de 40%.”, se mai precizează în document.

Datele prezentate se referă la evaluarea pentru anul 2022 și nu reprezintă valoarea actuală a pensiilor din România.

Angajații suportă o parte disproporționată din contribuțiile sociale, susține BNS

Confederația sindicală semnalează și un dezechilibru în finanțarea sistemului de securitate socială, apărut în urma modificării modului de plată a contribuțiilor.

BNS invocă articolul 70 alineatul (2) din Codul European de Securitate Socială, potrivit căruia contribuțiile suportate de persoanele protejate nu trebuie să depășească 50% din totalul resurselor financiare destinate finanțării sistemului de securitate socială.

Organizația amintește că, în urma reformei introduse prin OUG nr. 79/2017, principalele contribuții pentru pensii și sănătate au fost transferate în sarcina angajaților, în timp ce contribuțiile angajatorilor au fost reduse semnificativ.

„O altă problemă semnalată vizează articolul 70 alineatul (2) din Codul European de Securitate Socială, care prevede că totalul contribuţiilor suportate de persoanele protejate nu trebuie să depăşească 50% din totalul resurselor financiare destinate finanţării sistemului de securitate socială. După reforma contribuţiilor sociale introdusă prin OUG nr. 79/2017, angajaţii suportă contribuţiile principale pentru pensii şi sănătate, în timp ce contribuţia angajatorilor a fost redusă semnificativ.”

Potrivit BNS, evaluarea aferentă anului 2022 arată că România continua să nu respecte această cerință europeană, o parte excesivă a finanțării sistemului fiind suportată de salariați.

În consecință, organizația solicită autorităților să intervină pentru modificarea acestui dezechilibru.

BNS cere „corectarea acestui dezechilibru şi respectarea standardelor europene, astfel încât salariaţii să nu suporte o parte disproporţionată din costul sistemului de securitate socială”.

Discuții cu reprezentanții Comitetului European pentru Drepturi Sociale

Problemele referitoare la respectarea drepturilor sociale au fost abordate și în cadrul dialogului organizat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Discuțiile s-au concentrat asupra mecanismelor prin care este monitorizată aplicarea Cartei Sociale Europene și asupra rolului Comitetului European pentru Drepturi Sociale în evaluarea obligațiilor asumate de statele membre.

În acest context, reprezentanții Comitetului au solicitat organizarea unei întâlniri cu reprezentanții confederațiilor sindicale și patronale.

Întâlnirea ar urma să vizeze prevederile Cartei Sociale Europene și Protocolul adițional din 1995, care stabilește sistemul plângerilor colective.

Prin solicitările formulate, Blocul Național Sindical urmărește atât modificarea modului în care sunt distribuite costurile sistemului de securitate socială, cât și consolidarea mecanismelor prin care pot fi semnalate încălcările drepturilor sociale în România.