Deficitul bugetar al României, în centrul unei controverse după raportul Eurostat. Radu Georgescu: Guvernul habar nu are

Economistul Radu Georgescu atrage atenția asupra diferențelor dintre deficitul bugetar estimat de Guvern pentru 2026 și datele publicate de Eurostat. Într-o analiză publicată pe Facebook, acesta susține că raportul european indică un deficit bugetar anualizat de 9,2% din PIB, în condițiile în care Guvernul României a susținut că ținta pentru acest an este de 6%. Economistul pune sub semnul întrebării explicațiile Ministerului Finanțelor privind rolul investițiilor și avertizează că situația amintește de problemele care au precedat criza din Grecia.

Radu Georgescu critică explicațiile privind deficitul bugetar

Radu Georgescu consideră că informațiile apărute în ultimele două zile în România au creat o situație greu de înțeles, comparabilă, în opinia sa, cu întâmplări desprinse din filmele cu Stan și Bran.

Economistul face referire la raportul Eurostat publicat miercuri, care indică pentru România un deficit bugetar anualizat de 9,2% în 2026. Datele contrastează cu declarațiile Guvernului, care a susținut că deficitul bugetar va ajunge la 6% în acest an.

Un element important subliniat de Georgescu este că Eurostat își realizează analizele pe baza datelor primite de la Ministerul Finanțelor din România.

Economistul critică și numeroasele explicații apărute ulterior la televiziune și pe rețelele sociale, apreciind că aproape toate comentariile pe această temă sunt eronate.

Economistul consideră că reacția Ministerului Finanțelor a ridicat și mai multe semne de întrebare

Radu Georgescu consideră că reacția Ministerului Finanțelor a ridicat și mai multe semne de întrebare. Instituția a explicat că deficitul bugetar de 9,2% ar avea legătură cu investițiile.

Economistul compară această explicație cu informațiile prezentate de același minister în execuția bugetară aferentă lunii august. Potrivit datelor invocate de acesta, cheltuielile de capital, care reflectă investițiile, au scăzut cu 5% față de 2025.

În aceste condiții, Georgescu se întreabă cum poate fi pusă creșterea deficitului pe seama investițiilor, dacă valoarea acestora a scăzut comparativ cu anul precedent.

O altă componentă a explicației oficiale pe care economistul o contestă privește sumele primite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Acesta susține că fondurile respective au un impact zero asupra deficitului bugetar, întrucât sunt înregistrate atât la venituri, cât și la cheltuieli. Din perspectiva sa, această regulă contabilă ar trebui să fie cunoscută inclusiv de un contabil aflat la începutul carierei.

„Ce s-a întâmplat în ultimele 2 zile în România parcă e scos din filmele cu Stan și Bran. Raportul Eurostat de miercuri a căzut ca un asteroid. Raportul spune că în 2026 Romania are un deficit bugetar anualizat de 9,2%. Poftim???

Pai Guvernul se jura cu mâna pe inimă că deficitul va fi 6% în 2026. Eurostat își face analizele pe baza datelor primite de la Ministerul de Finanțe din România.
Am văzut o grămadă de comentarii la TV și pe rețelele sociale. 99,999% dintre ele bat câmpii cu grație.

Și mai năucitor a fost răspunsul Ministerului de Finanțe, care a spus că deficitul de 9,2% vine din investiții. Poftim??? Păi în execuția bugetară din august, același minister spune că investițiile (cheltuielile de capital) au scăzut cu 5% față de 2025”, a scris economistul pe Facebook.

Radu Georgescu susține că România nu are, în acest moment, o imagine clară asupra deficitului bugetar

Pornind de la diferențele dintre datele Eurostat, ținta anunțată de Guvern și explicațiile Ministerului Finanțelor, Radu Georgescu susține că România nu are, în acest moment, o imagine clară asupra deficitului bugetar.

Economistul subliniază că, la momentul publicării mesajului său, mai erau două luni din anul 2026, însă consideră că autoritățile române nu știu cu exactitate care este nivelul deficitului bugetar.

Afirmația sa ridică problema coerenței dintre datele transmise instituțiilor europene, execuția bugetară publicată la nivel național și explicațiile oferite de autorități cu privire la evoluția finanțelor publice.

Radu Georgescu face o paralelă cu situația din Grecia

În finalul mesajului, Radu Georgescu face o paralelă cu situația Greciei, unde, potrivit relatării sale, criza a început după ce reprezentanții Eurostat au descoperit că Ministerul Finanțelor ascunsese anumite sume.

Economistul afirmă că, în acel caz, deficitul bugetar real era mult mai mare decât cel declarat oficial. El invocă acest precedent în contextul diferențelor apărute în cazul României între datele europene și ținta de deficit anunțată de Guvern.

„Cum naiba să spui că deficitul a crescut din cauza investițiilor, când ele au scăzut? Iar în legătură cu sumele primite din PNRR, orice contabil junior știe că acestea au impact zero asupra deficitului, pentru că se înregistrează și venituri și cheltuieli. Practic, mai sunt 2 luni din 2026 și România habar nu are ce deficit bugetar are.

Concluzii. În Grecia, criza a început când cei de la Eurostat și-au dat seama că cei de la Ministerul de Finanțe au ascuns sume. Si ca de fapt, deficitul bugetar era mult mai mare decât cel declarat oficial.

O să fie foarte interesant ce se va întâmpla în România in urmatoarele luni. Să fie economie!”, a conchis acesta.

Postarea poate fi vizualizată aici.