Florin Cîțu critică explicațiile Ministerului Finanțelor privind deficitul bugetar: Încearcă să inducă în eroare opinia publică

Fostul premier Florin Cîțu avertizează asupra deteriorării deficitului bugetar al României în trimestrul al doilea din 2026 și contestă modul în care Ministerul Finanțelor prezintă evoluția indicatorilor bugetari.

Florin Cîțu avertizează asupra deficitului bugetar din România

Într-o postare publicată pe Facebook, acesta face trimitere la datele Eurostat, potrivit cărora deficitul bugetar a crescut de la 5,5% la 9,2% din PIB-ul trimestrial, pe seria ajustată sezonier. Cîțu susține că evoluția reprezintă o deteriorare semnificativă, care nu poate fi infirmată prin prezentarea unui indicator calculat diferit.

Potrivit datelor Eurostat invocate de fostul premier, deficitul bugetar al României s-a deteriorat puternic în trimestrul al doilea din 2026, ajungând la 9,2% din PIB-ul trimestrial, față de 5,5% în trimestrul anterior.

Creșterea este de 3,7 puncte procentuale, fiind, conform lui Florin Cîțu, mai mare decât orice majorare de la un trimestru la altul înregistrată în 2024.

Deficitul a fost mai mare și în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. În trimestrul al doilea din 2026, indicatorul a ajuns la 9,2%, față de 7,7% în trimestrul corespunzător din 2025.

Fostul premier consideră că această evoluție trebuie explicată prin date relevante și că simpla schimbare a modului de prezentare a indicatorilor nu rezolvă problema deteriorării deficitului bugetar.

„𝗗𝗲𝘁𝗲𝗿𝗶𝗼𝗿𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗮𝗯𝗿𝘂𝗽𝘁𝗮̆ 𝗮 𝗱𝗲𝗳𝗶𝗰𝗶𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗻𝘂 𝘀𝗲 𝗿𝗲𝘇𝗼𝗹𝘃𝗮̆ 𝗽𝗿𝗶𝗻 𝘀𝗰𝗵𝗶𝗺𝗯𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗻𝘂𝗺𝗶𝘁𝗼𝗿𝘂𝗹𝘂𝗶. Deficitul bugetar s-a deteriorat puternic în trimestrul II 2026. Datele Eurostat sunt clare: de la 5,5% la 9,2% din PIB trimestrial, pe seria ajustată sezonier. Un salt de 3,7 puncte procentuale, 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞𝐜𝐚̂𝐭 𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐜𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐮𝐧 𝐭𝐫𝐢𝐦𝐞𝐬𝐭𝐫𝐮 𝐥𝐚 𝐚𝐥𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝟐𝟎𝟐𝟒. Deficitul este mai mare și față de același trimestru al anului trecut: 9,2%, față de 7,7%”, a scris acesta pe Facebook.

De ce contestă Florin Cîțu explicațiile oferite de Ministerul Finanțelor

Florin Cîțu susține că Ministerul Finanțelor încearcă să inducă în eroare opinia publică prin invocarea unui deficit de 3,4%, calculat pentru primele șase luni ale anului 2026, neajustat sezonier și raportat la PIB-ul întregului an.

În opinia fostului premier, această valoare nu poate fi comparată direct cu procentul de 9,2% prezentat de Eurostat, deoarece cei doi indicatori măsoară lucruri diferite.

Deficitul de 9,2% reprezintă deficitul înregistrat într-un singur trimestru, ajustat sezonier și raportat la PIB-ul din acel trimestru. În schimb, valoarea de 3,4% se referă la deficitul cumulat în primele șase luni, fără ajustare sezonieră, raportat la PIB-ul anual.

Din acest motiv, Cîțu consideră că valoarea de 3,4% nu infirmă deteriorarea evidențiată de datele Eurostat. El atrage atenția că diferențele dintre perioadele analizate și metodele de calcul trebuie luate în considerare atunci când sunt prezentate evoluțiile bugetare.

„Ministerul Finanțelor încearcă să inducă în eroare opinia publică aducând în discuție cifra de 3,4% (deficitul cumulat în șase luni, neajustat sezonier, raportat la PIB-ul ÎNTREGULUI AN), ca răspuns la această deteriorare. Cifra de 9,2% reprezintă deficitul unui trimestru, ajustat sezonier, raportat la PIB-ul ACELUI TRIMESTRU. Măsoară lucruri diferite!!! Nu se compară direct. 𝐂𝐢𝐟𝐫𝐚 𝐝𝐞 𝟑,𝟒% NU 𝐢𝐧𝐟𝐢𝐫𝐦𝐚̆ 𝐝𝐞𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐫𝐚̆𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐬𝐭𝐚𝐭”, a mai scris fostul ministru.

Cât mai poate fi deficitul bugetar în a doua jumătate a anului

Fostul premier atrage atenția că inclusiv cifra de 3,4% invocată de Ministerul Finanțelor evidențiază dificultatea ajustării deficitului bugetar în 2026.

Pentru atingerea țintei de deficit de 6% din PIB, calculată conform metodologiei ESA, în a doua jumătate a anului ar mai rămâne un spațiu de maximum 2,6% din PIB-ul anual pentru deficitul bugetar.

Florin Cîțu compară această limită cu deficitele înregistrate în a doua jumătate a anilor precedenți. În semestrul al doilea din 2025, deficitul a fost de 4,2% din PIB-ul anual, în timp ce în aceeași perioadă din 2024 a ajuns la 5,5%.

Prin urmare, pentru a respecta ținta de 6% din PIB în 2026, Guvernul ar trebui să realizeze o corecție semnificativă în a doua jumătate a anului, dacă se confirmă valorile prezentate de fostul premier.

„Mai mult, chiar cifra invocată de minister arată dificultatea ajustării. Pentru atingerea țintei ESA de 6% din PIB, în a doua jumătate a anului mai rămâne loc pentru un deficit de maximum 2,6% din PIB anual. În semestrul II din 2025, deficitul a fost de 4,2% din PIB anual, iar în 2024 de 5,5%”, a subliniat Cîțu.

Guvernul trebuie să reducă deficitul fără să agraveze criza economică

Florin Cîțu susține că actualul Guvern trebuie să inverseze tendința observată în ultimii doi ani, când deficitul bugetar din semestrul al doilea a fost mai mare decât cel din prima jumătate a anului.

Fostul premier avertizează că ajustarea necesară va fi abruptă și își exprimă îndoiala că aceasta poate fi realizată fără ca economia să fie afectată suplimentar. În acest context, el face referire critică la persoanele care vin cu soluțiile pentru corectarea deficitului și le urează, în mod ironic, mult succes în aplicarea măsurilor.

Totodată, Cîțu consideră că Ministerul Finanțelor trebuie să demonstreze, prin date concrete, că deteriorarea deficitului este temporară. Instituția ar trebui să explice și cum intenționează să realizeze ajustarea bugetară promisă fără să afecteze grav economia.

„Guvernul actual trebuie să livreze o corecție abruptă, inversând profilul ultimilor doi ani, când deficitul din semestrul II a fost mai mare decât în primul. (multa bafta, fara sa arunce economia si mai rau in criza având in vedere cine vine cu „soluțiile”)

Ministerul trebuie să demonstreze, cu cifre, că deteriorarea este temporară și să explice cum va realiza ajustarea promisă 𝐅𝐀𝐑𝐀 𝐬𝐚 𝐨𝐦𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐞𝐜𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐚. Schimbarea numitorului nu ține loc de explicație”, a conchis Florin Cîțu.

Postarea poate fi vizualizată aici.