România, Bulgaria și Turcia, într-o posibilă nouă formulă de securitate la Marea Neagră. Mesajul lui Mihai Fifor

Deputatul PSD Mihai Fifor a comentat întâlnirea de la Bruxelles dintre președintele Nicușor Dan, premierul Bulgariei, Rumen Radev, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, evidențiind importanța dialogului pentru securitatea Mării Negre. Potrivit social-democratului, reuniunea depășește cadrul reacțiilor la incidentele recente și poate indica o schimbare de abordare strategică a României în raport cu amenințările din regiune.

Ce semnificație are întâlnirea lui Nicușor Dan cu Mark Rutte și premierul Bulgariei. Analiza lui Mihai Fifor

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Mihai Fifor a arătat că discuțiile dintre liderii român, bulgar și reprezentantul Alianței Nord-Atlantice pot contribui la conturarea unei poziții regionale comune. În opinia sa, Bucureștiul și Sofia încearcă să aducă problema securității maritime direct în atenția conducerii politice a NATO, dincolo de măsurile adoptate separat de fiecare stat în urma unor incidente punctuale.

„Întâlnirea de astăzi, de la Bruxelles, dintre președintele Nicușor Dan, premierul Bulgariei, Rumen Radev, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, are o semnificație politică ce depășește cu mult contextul ultimelor incidente din Marea Neagră. Dincolo de necesitatea unui răspuns la escaladarea amenințărilor, alegerea acestui format de dialog indică o posibilă schimbare de abordare strategică a României, una care merită remarcată.

Pentru prima dată în această succesiune recentă de crize, Bucureștiul și Sofia aleg să abordeze împreună, direct la nivelul conducerii politice a NATO, problema securității Mării Negre. Nu mai discutăm doar despre reacții naționale la incidente punctuale, ci despre încercarea de a construi o poziție regională comună și de a o transforma într-o preocupare politică a întregii Alianțe”, a transmis Mihai Fifor.

România și Bulgaria, pentru o abordare regională a securității

Social-democratul consideră că demersul poate contribui la consolidarea rolului României în procesul de stabilire a răspunsului aliat la amenințările de securitate. El a subliniat că țara noastră nu ar trebui să se limiteze la statutul de beneficiar al garanțiilor oferite de NATO, ci să participe activ la formularea inițiativelor și a deciziilor politice care vizează apărarea regiunii.

Fifor a evidențiat și importanța consensului între statele membre, amintind că Alianța Nord-Atlantică nu se bazează exclusiv pe capacitățile militare, ci și pe decizii politice și pe inițiative capabile să reunească interesele aliaților.

„Aceasta este, în opinia mea, semnificația importantă a demersului președintelui Nicușor Dan. România începe să se poziționeze nu doar ca beneficiar al garanțiilor de securitate, ci ca actor interesat să participe la configurarea răspunsului aliat. Este o direcție care trebuie consolidată, pentru că NATO rămâne, înainte de toate, o alianță politico-militară. Iar arhitectura sa de apărare este rezultatul unor decizii politice, al inițiativei și al capacității statelor membre de a construi consens”, a mai scris Mihai Fifor.

În ceea ce privește măsurile de apărare, deputatul PSD a făcut referire la mesajul secretarului general al NATO privind consolidarea capacității de descurajare și dezvoltarea sistemelor antidrone. El a apreciat că aceste direcții răspund preocupărilor Alianței, însă a atras atenția că deteriorarea securității maritime necesită o abordare mai amplă.

Potrivit lui Fifor, atacurile asupra navigației comerciale, vulnerabilitățile infrastructurii critice și extinderea amenințărilor către spațiul aliat impun atât măsuri de apărare, cât și instrumente politice de consultare între statele membre.

Articolul 4 al NATO și rolul Turciei în regiunea Mării Negre

În acest context, Mihai Fifor a menționat posibilitatea utilizării mecanismelor de consultare prevăzute de Articolul 4 al Tratatului NATO, atunci când situația o justifică. Acest instrument permite aliaților să poarte consultări atunci când unul dintre ei consideră că integritatea sa teritorială, independența politică sau securitatea îi sunt amenințate.

„Mesajul lui Mark Rutte privind consolidarea posturii de descurajare și dezvoltarea capabilităților antidrone confirmă preocuparea Alianței. Dar deteriorarea securității maritime reclamă mai mult decât reafirmarea solidarității. Atacurile asupra navigației comerciale, riscurile pentru infrastructura critică și extinderea amenințărilor către spațiul aliat impun o abordare strategică integrată. Inclusiv utilizarea, atunci când circumstanțele o justifică, a instrumentelor politice de consultare prevăzute de Articolul 4 al Tratatului NATO”, a punctat social-democratul.

Un alt element considerat esențial de deputatul PSD este implicarea Turciei în conturarea unei strategii regionale de securitate. Acesta susține că o eventuală cooperare consolidată între România și Bulgaria ar trebui extinsă prin includerea Ankarei, având în vedere poziția sa geografică, controlul strâmtorilor și capacitățile navale.

În viziunea sa, participarea Turciei ar putea contribui la dezvoltarea unei formule de cooperare trilaterale, care să susțină inițiative comune și să consolideze dimensiunea regională a NATO. Mihai Fifor consideră că o asemenea structură ar completa eforturile celor două state riverane și ar ține cont de rolul strategic al Ankarei în echilibrul de securitate din bazinul Mării Negre.

„Există însă o condiție esențială pentru ca această inițiativă regională să capete consistență: participarea Turciei. Fără Ankara, orice arhitectură credibilă de securitate a Mării Negre rămâne incompletă. Controlul strâmtorilor, capacitățile navale și rolul determinant în echilibrul regional conferă Turciei o poziție strategică singulară. Cooperarea româno-bulgară trebuie să devină punctul de plecare al unei construcții trilaterale România–Bulgaria–Turcia, capabile să genereze inițiative comune și să consolideze dimensiunea regională a NATO”, a mai arătat deputatul PSD.

Relația cu Ankara și legăturile cu flancul estic

Mihai Fifor a susținut că aprofundarea relației strategice dintre București și Ankara ar trebui să reprezinte o prioritate a politicii externe românești. El a legat această direcție de necesitatea unei cooperări mai consistente cu Polonia și de interesele de securitate ale întregului flanc estic al NATO.

În paralel, deputatul a evidențiat importanța includerii securității Mării Negre pe agenda instituțiilor europene. Potrivit acestuia, intenția președintelui Nicușor Dan de a aborda subiectul la nivelul Consiliului European ar completa demersurile diplomatice derulate în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Argumentul prezentat de social-democrat este că siguranța navigației, protejarea infrastructurii energetice și portuare și menținerea stabilității coridoarelor comerciale au implicații care depășesc interesele statelor riverane. Aceste elemente sunt relevante și pentru funcționarea pieței europene, conectivitatea regională și reziliența economică a Uniunii Europene.

„Pentru București, aprofundarea relației strategice cu Ankara trebuie să reprezinte o prioritate, inclusiv în perspectiva unei conectări mai solide cu Polonia și cu interesele de securitate ale întregului flanc estic. La fel de importantă mi se pare europenizarea problematicii Mării Negre. Intenția președintelui Nicușor Dan de a aduce această temă pe agenda Consiliului European completează firesc demersul din cadrul NATO. Securitatea navigației, protecția infrastructurii energetice și portuare, stabilitatea coridoarelor comerciale nu sunt doar preocupări ale statelor riverane. Sunt interese strategice ale întregii Uniuni Europene”, a explicat Mihai Fifor.

Marea Neagră, o miză pentru securitatea europeană

În mesajul său, deputatul PSD a insistat asupra importanței strategice a Mării Negre pentru Europa, susținând că regiunea trebuie tratată ca o componentă relevantă a securității continentale, nu ca o zonă periferică. El a evidențiat complementaritatea dintre capacitatea NATO de descurajare militară și instrumentele economice, financiare și industriale de care dispune Uniunea Europeană.

Potrivit lui Fifor, coordonarea dintre cele două organizații ar putea contribui la consolidarea securității regionale, prin asocierea măsurilor de apărare cu inițiative care vizează infrastructura, schimburile comerciale și reziliența economică.

„Marea Neagră nu mai poate fi tratată la Bruxelles ca o periferie geografică a Europei. Este un spațiu esențial pentru securitatea, conectivitatea și reziliența economică europeană. Iar complementaritatea dintre capacitatea militară de descurajare a NATO și instrumentele economice, financiare și industriale ale Uniunii Europene poate oferi regiunii o perspectivă de securitate mult mai solidă.  Aici se află adevărata miză pentru România: capacitatea de a conecta inițiativa regională cu decizia politică aliată și cu prioritățile strategice europene. De a transforma avantajul geografic în influență, iar preocupările de securitate în mecanisme și proiecte concrete.

Inițiativa de astăzi a președintelui Nicușor Dan pare să fie semnalul unei schimbări de paradigmă în abordarea strategică a României. De la o diplomație predominant reactivă, la una capabilă să genereze inițiative, să construiască parteneriate și să influențeze agenda de securitate regională. Este o schimbare de perspectivă care trebuie salutată și, mai ales, transformată într-o direcție durabilă a politicii externe și de securitate a României”, a scris Mihai Fifor în postarea sa de pe rețelele sociale.