Energia ieftină în România, imposibil de susținut. Avertismentul industriei privind prețurile: Promisiuni populiste și mincinoase

România nu poate conta pe o scădere rapidă a prețurilor la energie, în condițiile tensiunilor geopolitice și ale incertitudinilor de pe piețele internaționale. Daniel Apostol, directorul general al Federației Patronale a Energiei (FPE), avertizează că promisiunile privind energia ieftină sunt populiste, iar intervențiile generalizate ale statului asupra prețurilor riscă să afecteze funcționarea pieței. În același timp, lipsa stabilității politice și fiscale poate descuraja investițiile necesare creșterii producției interne de petrol și gaze naturale.

Prețurile la energie nu vor scădea ușor. Tensiunile internaționale continuă să influențeze piața

Prețurile energiei, petrolului și gazelor naturale rămân puternic influențate de evoluțiile geopolitice, iar România nu este ferită de efectele acestora, chiar dacă dispune de resurse proprii de hidrocarburi.

La conferința Profit Energy.Forum, Daniel Apostol a atras atenția că actualul context internațional nu oferă motive pentru a anticipa o ieftinire semnificativă a energiei pe termen scurt sau mediu.

„Cine promite energie ieftină pe termen scurt sau mediu nu face altceva decât promisiuni populiste și mincinoase. Pentru că, dacă ne uităm la cadrul extern, la geopolitică, la contextul european și global, condițiile pe care le observăm nu sunt de natură să încurajeze o scădere a prețurilor la energie, la țiței, la gaze naturale”, a declarat acesta.

Potrivit reprezentantului industriei, energia a devenit un instrument de influență geopolitică, iar schimbările din relațiile dintre marile puteri producătoare și consumatoare se reflectă direct în piețele internaționale.

„Nu mai sunt o simplă marfă, nici țițeiul, nici gazele naturale, nici energia. Sunt adevărate arme de atac în geopolitica globală”, a afirmat directorul general al FPE.

Această situație complică perspectivele de reducere a costurilor energetice, inclusiv pentru economiile europene care încearcă să își consolideze competitivitatea industrială, transmite profit.ro.

România poate produce mai mult petrol și gaze, dar investitorii au nevoie de stabilitate politică și fiscală

Creșterea producției interne de hidrocarburi este posibilă, însă dezvoltarea unor noi proiecte depinde de capacitatea investitorilor de a evalua riscurile și rentabilitatea pe termen lung.

Companiile care investesc în explorarea și exploatarea resurselor au nevoie de reguli clare, de un regim fiscal predictibil și de stabilitate politică.

„Orice proiect de investiții are nevoie, dincolo de dorința operatorului, a investitorilor din companie, de a dezvolta compania, dincolo de aceste condiții de natură investițională, de condiții pe care partenerul numit stat trebuie să le îndeplinească. Respectiv, un nivel minim de predictibilitate, un nivel minim de stabilitate politică și fiscală, o claritate a regimului fiscal care se aplică acestor proiecte de investiții și, în general, proiectelor de exploatare și de producție”, a explicat Daniel Apostol.

Instabilitatea politică poate afecta atractivitatea României pentru capitalul privat, chiar și atunci când anumite date economice sunt favorabile.

În acest context, reprezentantul FPE a făcut referire la evaluările agențiilor internaționale de rating, pe care le-a comparat cu trei examene de corigență trecute la limită de România în timpul verii și toamnei.

Riscul este ca investitorii să aleagă alte piețe, unde pot estima mai ușor evoluția costurilor și posibilitatea recuperării investițiilor.

„Banii fug repede dintr-o piață care îi descurajează. […] Dacă noi continuăm să rămânem într-o ceață atât de densă, încât banii să nu vadă orizontul transformării lor în profitabilitate, acești bani fug repede acolo unde cerul este mai senin”, a avertizat acesta.

Statul încasează peste jumătate din prețul unui litru de carburant, susține FPE

O altă problemă ridicată la conferință privește relația dintre stat și companiile care produc energie și hidrocarburi.

Daniel Apostol consideră că autoritățile ar trebui să privească dezvoltarea acestor companii și din perspectiva veniturilor bugetare pe care activitatea lor le poate genera pe termen lung.

El a invocat ponderea taxelor în prețul carburanților, susținând că statul are un interes direct în creșterea producției și în menținerea unor condiții favorabile investițiilor.

„Vrem producție mai mare? Atunci statul, care încasează peste 50% dintr-un litru de carburant la pompă, bani care se duc în buzunarul statului, ar trebui să se privească pe sine ca un adevărat acționar în companiile din care poate să scoată profituri sigure pe termen lung și venituri bugetare sigure”, a declarat reprezentantul FPE.

Din această perspectivă, investițiile în producția internă nu ar trebui analizate exclusiv prin prisma intereselor comerciale ale operatorilor, ci și prin contribuția lor la veniturile publice.

Plafonarea generalizată a prețurilor la gaze este criticată de industria energetică

Protejarea consumatorilor în fața prețurilor ridicate la gaze naturale rămâne o preocupare importantă, însă reprezentanții industriei consideră că sprijinul trebuie acordat diferențiat.

FPE susține că măsurile de protecție ar trebui să se concentreze asupra consumatorilor vulnerabili, identificați prin criterii clare, în loc să fie aplicate uniform întregii piețe.

Industria energetică este dispusă să contribuie la susținerea persoanelor vulnerabile, dar se opune menținerii unor mecanisme generalizate de plafonare a prețurilor.

„Una este să protejăm consumatorii vulnerabili, să-i definim cu foarte mare claritate. Și da, industria este de acord să facă efort și să contribuie la această acțiune a statului de protejare a consumatorilor vulnerabili. Și nu este firesc ca plafonarea să fie adresată pentru toată piața. Pentru că plafonarea nu înseamnă nimic altceva decât distorsiunea pieței”, a afirmat Daniel Apostol.

În opinia sa, intervențiile administrative asupra prețurilor pot modifica funcționarea mecanismelor comerciale și pot produce efecte nedorite asupra aprovizionării.

România ar putea avea probleme cu importurile dacă alte piețe oferă prețuri mai avantajoase

Riscurile asociate intervențiilor asupra prețurilor devin cu atât mai importante în perspectiva sezonului rece, când cererea de energie și gaze naturale trebuie acoperită inclusiv prin importuri.

Daniel Apostol avertizează că furnizorii internaționali ar putea prefera alte piețe dacă acolo obțin condiții comerciale mai avantajoase.

Într-un asemenea scenariu, România ar putea deveni mai puțin atractivă pentru importatori, ceea ce ar pune presiune asupra disponibilității produselor energetice.

„Cu siguranță vom avea nevoie să importăm produse care să asigure furnizarea de energie, de gaze naturale în piață. O intervenție asupra prețurilor ar putea avea același efect precum cel de la diesel. Importul ar putea fi redirecționat către alte piețe, unde ar putea avea o profitabilitate mai mare”, a explicat acesta.

Avertismentul vizează posibilitatea ca măsurile administrative destinate limitării costurilor să descurajeze anumite operațiuni comerciale, în condițiile în care furnizorii pot alege între mai multe piețe.

Tensiunile din Strâmtoarea Ormuz afectează piețele energetice și competitivitatea Europei

Situația din Strâmtoarea Ormuz reprezintă, potrivit directorului general al FPE, unul dintre factorii majori de instabilitate pentru piața energetică internațională.

Efectele tensiunilor din regiune nu se limitează la zona geografică respectivă, ci influențează relațiile comerciale și geopolitice dintre statele producătoare și cele importatoare de energie.

„Strâmtoarea Ormuz pune sub presiune întreaga piață globală. Situația nu s-a schimbat, ci s-a agravat. Fenomenul Strâmtorii Ormuz este exportat la nivelul Europei, este exportat în Marea Neagră, este exportat în relațiile bilaterale între marile puteri, unele producătoare, altele importatoare”, a declarat Daniel Apostol.

România, deși este un producător important de hidrocarburi la nivel european, continuă să fie expusă evoluțiilor de pe piețele internaționale.

În același timp, Uniunea Europeană încearcă să își relanseze producția industrială și să îmbunătățească competitivitatea economiei.

Aceste obiective sunt însă dificil de atins fără acces la energie la prețuri competitive, în condițiile în care costurile energetice influențează activitatea companiilor industriale.

„Dacă Europa își propune ambiții mari, precum «Made in Europe», să producem industrial în Europa, să relansăm competitivitatea europeană, aceste lucruri nu pot fi disociate de producerea energiei competitive în Europa”, a subliniat reprezentantul FPE.

Acesta a criticat și vulnerabilitățile energetice ale Uniunii Europene, afirmând că reducerea dependenței de Rusia nu a eliminat expunerea la alte riscuri geopolitice.

Industria energetică cere un guvern stabil și decizii care să poată fi puse în practică

Pe lângă provocările internaționale, sectorul energetic românesc se confruntă și cu incertitudinile generate de situația politică internă.

Daniel Apostol consideră că România are nevoie de un guvern stabil și funcțional, capabil să adopte decizii în conformitate cu legislația și să ofere companiilor un partener de dialog predictibil.

Acesta a criticat lipsa de coerență a autorităților și a cerut ca discuțiile dintre stat și mediul privat să ducă la măsuri concrete, nu doar la declarații publice.

„Avem nevoie să ne liniștim la nivelul statului, să fim mai coerenți, să devenim coerenți, pentru că acum nu suntem deloc. Este un grad foarte mare de incertitudine”, a afirmat directorul general al FPE.

El a insistat că sectorul privat are nevoie de un partener instituțional care să poată transforma rezultatele dialogului în decizii aplicabile.

„Avem nevoie de un guvern care să poată să-și asume cu adevărat guvernarea acestei țări, un guvern cu care noi, cei care susținem economia reală, să putem avea un dialog cât se poate de coerent, de constructiv și de onest, astfel încât concluzia acestui dialog să poată fi pusă în practică, să nu devină doar conținut de postări pe TikTok și de mediatizare elegantă politicianistă”, a conchis Daniel Apostol.