Prețurile la energie în Europa înainte de iarnă. Bucureștiul este cea mai scumpă capitală la electricitate în funcție de puterea de cumpărare

Bucureștiul este capitala europeană în care energia electrică este cea mai scumpă raportat la puterea de cumpărare, cu un nivel de 55,1 PPS pentru fiecare kilowatt-oră, potrivit unei comparații realizate de Euronews. Clasamentul arată că, deși prețul nominal al electricității din Capitală este mai mic decât în alte orașe europene, raportarea la puterea de cumpărare indică o povară mai mare pentru consumatorii din România.

Prețurile gazelor naturale au ajuns la cel mai ridicat nivel din aproape patru ani

În același timp, prețurile gazelor naturale din Europa au atins marți cel mai ridicat nivel din aproape patru ani, sporind îngrijorările privind costurile energiei în timpul iernii. Evoluția vine într-un moment în care rezervele europene de gaze sunt mai reduse, iar efectele scumpirilor de pe piețele angro ar putea ajunge treptat la consumatorii casnici.

Contractele futures de referință pentru gazele naturale olandeze TTF au ajuns la 87,20 de euro pe megawatt-oră, comparativ cu aproximativ 32 de euro în ajunul războiului din Iran, conform Euronews.

Conflictul din Orientul Mijlociu a perturbat transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, prin care tranzitează în mod normal aproximativ o cincime din gazele naturale lichefiate la nivel mondial.

În timp ce prețurile benzinei și motorinei au atins deja niveluri record în Uniunea Europeană, tarifele la gazele naturale și energia electrică pentru gospodării au crescut mai lent.

Potrivit Buletinului săptămânal al petrolului al Uniunii Europene, prețul mediu al motorinei pentru consumatori a crescut cu 35% între 23 februarie 2026, înainte de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, și 5 octombrie 2026. În aceeași perioadă, benzina s-a scumpit cu 23%.

Între 2 februarie și 1 septembrie 2026, prețurile gazelor naturale pentru consumatorii casnici, inclusiv taxele, au crescut în medie cu 12% în capitalele Uniunii Europene. În cazul energiei electrice, majorarea medie a fost de 4,2%.

Datele provin din Household Energy Price Index (HEPI), indicele prețurilor energiei pentru gospodării, elaborat de Energie-Control Austria, MEKH și VaasaETT.

Contractele cu preț fix și sprijinul acordat de guverne pot întârzia sau atenua transmiterea scumpirilor de pe piețele angro către facturile populației. În plus, creșterea prețului gazelor naturale poate determina majorarea costurilor energiei electrice, deoarece face mai scumpă producția de electricitate în centralele pe gaz.

Comparația realizată de Euronews analizează prețurile pentru fiecare unitate de energie, nu valoarea totală a facturilor. Cheltuielile finale ale gospodăriilor depind și de cantitatea de energie consumată.

Prețurile la electricitate în capitalele europene

La începutul lunii septembrie 2026, prețurile energiei electrice pentru consumatorii casnici, inclusiv taxele, variau de la 8,4 eurocenți pe kilowatt-oră în Kiev până la 41,3 eurocenți pe kilowatt-oră în Bruxelles. Media capitalelor din Uniunea Europeană era de 27,2 eurocenți pe kilowatt-oră.

Bruxelles ocupa primul loc în clasamentul nominal al prețurilor la electricitate. Berlinul se situa pe poziția a doua, cu 39,6 eurocenți pe kilowatt-oră, urmat de Dublin, cu 38,7 eurocenți, Berna, cu 38,6 eurocenți, și Londra, cu 38,3 eurocenți.

În continuarea clasamentului se aflau Roma, cu 36,6 eurocenți pe kilowatt-oră, Viena, cu 34,4 eurocenți, și Praga, cu 34,3 eurocenți.

La capătul opus al clasamentului, după Kiev, se aflau Budapesta, cu 10,3 eurocenți pe kilowatt-oră, Podgorica, cu 11,3 eurocenți, Belgrad, cu 11,6 eurocenți, și Valletta, cu 12,3 eurocenți.

Capitalele Germaniei, Regatului Unit și Italiei se numărau printre cele mai scumpe în privința energiei electrice. În schimb, prețurile din Madrid, de 28,3 eurocenți pe kilowatt-oră, și Paris, de 28,1 eurocenți, erau mai mici, deși ambele rămâneau peste media Uniunii Europene.

Bucureștiul, pe primul loc după ajustarea la puterea de cumpărare

Clasamentul se schimbă semnificativ atunci când prețurile sunt ajustate în funcție de standardele puterii de cumpărare, cunoscute sub denumirea de PPS.

PPS este o unitate de măsură care ține cont de diferențele de preț și de cost al vieții dintre țări. Prin această ajustare, cheltuielile pot fi comparate mai realist, deoarece aceeași sumă de bani nu are aceeași valoare de cumpărare în toate statele.

În cazul energiei electrice, Bucureștiul devine cea mai scumpă capitală europeană, cu 55,1 PPS pe kilowatt-oră. La polul opus se află Oslo, cu 11,5, care devine cel mai ieftin oraș în acest clasament.

Prin urmare, deși tariful nominal al electricității din București este mai mic decât în capitale precum Bruxelles sau Berlin, raportarea la puterea de cumpărare indică o povară relativă mai mare pentru consumatorii din România.

Dintre capitalele celor mai mari cinci economii europene, Roma este cea mai scumpă în funcție de PPS, cu 38,2, în timp ce Parisul este cel mai ieftin, cu 25,8. Berlinul înregistrează 35,5, Madridul 31,6, iar Londra 30,9. Toate cele trei capitale se situează peste media Uniunii Europene, de 29,6.

Comparativ cu clasamentul bazat pe prețurile exprimate în euro, Bucureștiul și Varșovia înregistrează cele mai mari urcări, fiecare avansând zece poziții. Berna consemnează cea mai mare coborâre, de 20 de poziții, urmată de Copenhaga, care pierde 13 locuri.

Aceste diferențe arată că prețurile nominale nu reflectă întotdeauna în aceeași măsură povara suportată de gospodării, atunci când sunt luate în calcul diferențele dintre nivelurile de trai.

Unde sunt cele mai scumpe gaze naturale din Europa

În cazul gazelor naturale pentru consumatorii casnici, cu taxele incluse, prețurile variau de la 1,5 eurocenți pe kilowatt-oră în Kiev până la 34,8 eurocenți pe kilowatt-oră în Stockholm.

Capitala Suediei se detașa clar în fruntea clasamentului, în timp ce Amsterdam ocupa locul al doilea, la mare distanță, cu 21,2 eurocenți pe kilowatt-oră.

Media capitalelor Uniunii Europene era de 11,9 eurocenți pe kilowatt-oră.

Dintre capitalele celor mai mari cinci economii europene, Parisul avea cele mai ridicate prețuri la gazele naturale pentru consumatorii casnici, de 15,7 eurocenți pe kilowatt-oră. Roma se afla la 15,2 eurocenți, iar Berlinul la 12,5 eurocenți. Ambele capitale înregistrau tarife peste media europeană.

Madridul, cu 10,1 eurocenți pe kilowatt-oră, și Londra, cu 10,3 eurocenți, erau cele mai ieftine dintre aceste cinci orașe.

Și în cazul gazelor naturale, clasamentul se modifică atunci când prețurile sunt ajustate în funcție de puterea de cumpărare.

Stockholm rămâne cea mai scumpă capitală, cu 28,5 PPS, în timp ce Budapesta devine cea mai ieftină, cu numai 3,6 PPS.

Lisabona ocupă următoarea poziție în clasamentul celor mai scumpe orașe, cu 18,6, urmată de Amsterdam, cu 18,1, Roma, cu 15,9, și Sofia, cu 15,6. Astfel, Stockholm, Lisabona, Amsterdam, Roma și Sofia formează primele cinci poziții.

Dintre capitalele celor mai mari cinci economii europene, Londra este cea mai ieftină după ajustarea la puterea de cumpărare, cu 8,3 PPS. Roma este cea mai scumpă, cu 15,9 PPS.

Parisul, cu 14,4, se situează și el peste media europeană, în timp ce Madridul, cu 11,3, și Berlinul, cu 11,2, sunt sub acest nivel.

Ajustarea la puterea de cumpărare schimbă și pozițiile altor capitale. Sofia înregistrează cea mai mare urcare, de pe locul 18 în clasamentul bazat pe prețurile exprimate în euro până pe locul al cincilea în cel bazat pe PPS. Riga avansează șase poziții.

În schimb, Dublin și Bruxelles înregistrează cele mai mari coborâri, fiecare pierzând zece locuri. Berna coboară nouă poziții, iar Londra șapte. Aceste orașe apar astfel ca fiind relativ mai puțin costisitoare atunci când sunt luate în considerare diferențele de putere de cumpărare.

Capitale cu electricitate scumpă și gaze naturale mai ieftine

Prețurile la electricitate și gaze naturale nu evoluează în același mod în toate capitalele europene. În unele orașe, gospodăriile plătesc puțin pentru energia electrică, dar mult pentru gazele naturale, în timp ce în altele situația este inversă.

Stockholm și Amsterdam au prețuri mici sau moderate la electricitate, în comparație cu alte capitale analizate, dar înregistrează cele mai ridicate tarife la gazele naturale dintre orașele incluse în comparație.

Bucureștiul, Bruxellesul și Londra prezintă tiparul opus, cu prețuri mari la electricitate, dar relativ mici la gazele naturale.

Cum s-au modificat prețurile la energie între februarie și septembrie 2026

În perioada februarie-septembrie 2026, mai multe capitale europene au înregistrat schimbări semnificative ale prețurilor la energie electrică și gaze naturale.

În cazul electricității, Lisabona a consemnat cea mai mare creștere, de 22%. Au urmat Amsterdam, cu 17,3%, Madrid, cu 15,1%, și Roma, cu 14,9%.

La polul opus, Luxemburg a înregistrat cea mai mare scădere a prețurilor la energia electrică, de 15,3%. Au urmat Tallinn, cu o reducere de 7,9%, și Helsinki, cu 7,1%.

În cazul gazelor naturale, Tallinn a înregistrat de departe cea mai mare creștere din perioada analizată. Prețurile au urcat cu 59,2%, de la 7,8 eurocenți pe kilowatt-oră la 12,4 eurocenți.

Majorări de peste 20% au fost consemnate și în alte capitale. La Bruxelles, prețurile au crescut cu 37,9%, în Atena cu 33,1%, în Berna cu 30,2%, în Londra cu 28,2%, în Riga cu 23%, în Viena cu 22,8%, în Paris cu 22,5%, iar în Berlin cu 22%.

Aceste evoluții arată că scumpirile nu au afectat în mod uniform capitalele europene. În funcție de oraș, prețurile la electricitate și gaze naturale au avut ritmuri diferite de creștere sau chiar au scăzut.

Ce ar putea însemna iarna pentru facturile gospodăriilor

Datele din septembrie s-ar putea să nu reflecte încă pe deplin efectele celei mai recente creșteri puternice a prețurilor angro la gaze naturale. Contractele cu preț fix și sprijinul acordat de guverne pot întârzia sau atenua transmiterea scumpirilor către facturile gospodăriilor.

Europa intră însă în sezonul rece cu rezerve de gaze mai reduse. Potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA), depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de 72,4% la 3 octombrie 2026. Acesta era cel mai scăzut nivel înregistrat pentru acea perioadă a anului de la începutul colectării datelor, în 2011.

În contextul creșterii prețurilor angro, al perturbărilor transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz și al nivelului rezervelor europene, costurile energiei în lunile de iarnă rămân o preocupare pentru gospodării. Evoluția facturilor va depinde inclusiv de modul în care scumpirile de pe piețele angro se vor transmite către consumatorii casnici.