FMI cere măsuri urgente pentru reducerea datoriilor. Avertisment pentru guverne: Cu cât așteaptă mai mult, cu atât va fi mai dureros

Fondul Monetar Internațional (FMI) avertizează că guvernele trebuie să ia măsuri urgente pentru reducerea deficitelor bugetare și a datoriilor publice, în condițiile în care costurile împrumuturilor continuă să crească. Instituția estimează că datoria publică medie ar putea ajunge la 100% din produsul intern brut (PIB), cel mai ridicat nivel de după Al Doilea Război Mondial. Oficialii FMI atrag atenția că amânarea ajustărilor fiscale va face măsurile necesare tot mai dificile și mai costisitoare.

FMI avertizează că guvernele nu mai pot amâna reducerea deficitelor

Fondul Monetar Internațional a lansat miercuri, 14 octombrie, un apel către economiile avansate și celelalte state să își reducă cheltuielile publice, să limiteze deficitele bugetare și să înceapă diminuarea datoriilor acumulate.

Potrivit Reuters, avertismentul vine într-un moment în care majorarea randamentelor obligațiunilor guvernamentale pune o presiune tot mai mare asupra finanțelor publice.

Rodrigo Valdés, directorul Departamentului de Afaceri Fiscale al FMI, a explicat că actualele condiții economice impun o reacție rapidă din partea autorităților.

„Spunem că este urgent și că trebuie acționat acum, deoarece, în esență, condițiile s-au schimbat”, a declarat oficialul FMI.

Acesta a indicat drept principale riscuri inflația persistentă, nivelul ridicat al datoriei globale și creșterea dobânzilor la care statele se împrumută.

„Așadar, dacă ar fi să rețineți un singur mesaj, acesta este că am accentuat caracterul urgent al avertismentului nostru”, a adăugat Valdés.

Înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok, oficialul declarase pentru Reuters că situația finanțelor publice s-a deteriorat față de estimările anterioare.

„Rezultatele fiscale din acest an sunt mai slabe decât se anticipa în urmă cu șase luni și mai slabe decât erau în urmă cu un an”, a precizat acesta.

În loc să limiteze cheltuielile, majoritatea guvernelor analizează în prezent posibilitatea de a aloca fonduri suplimentare, ceea ce poate accentua presiunile asupra bugetelor.

Datoria publică ar putea ajunge la 100% din PIB. FMI avertizează asupra costurilor amânării

Potrivit estimărilor prezentate de FMI, datoria publică medie se îndreaptă către un nivel de 100% din PIB, cel mai ridicat de după Al Doilea Război Mondial.

În aceste condiții, instituția consideră că statele trebuie să adopte planuri credibile pentru stabilizarea finanțelor publice și limitarea costurilor de împrumut.

„Cu cât țările așteaptă mai mult, cu atât ajustarea devine mai dureroasă”, a avertizat FMI într-un articol publicat pe blogul instituției.

Amânarea măsurilor ar putea duce la creșterea cheltuielilor cu dobânzile, agravarea vulnerabilităților fiscale și reducerea capacității guvernelor de a interveni în perioadele de criză.

Pentru economiile avansate cu datorii ridicate, principala provocare este obținerea sprijinului politic necesar implementării unor planuri de consolidare fiscală pe termen mediu.

FMI atrage atenția că dificultățile financiare ale marilor economii pot avea efecte și asupra altor state, prin influențarea costurilor de finanțare la nivel internațional.

În cazul economiilor emergente și în curs de dezvoltare, condițiile de finanțare au rămas relativ favorabile, însă instituția avertizează că această situație s-ar putea schimba.

Țările cu venituri reduse sunt îndemnate să își consolideze sistemele de colectare a taxelor și să îmbunătățească eficiența cheltuielilor publice, în condițiile în care accesul lor la finanțare externă este deja mai dificil.

Dobânzile la împrumuturile statelor au ajuns la cel mai ridicat nivel din aproape 20 de ani

Creșterea prețurilor petrolului, persistența inflației, cererea ridicată de investiții și perspectivele economice mai favorabile asociate dezvoltării inteligenței artificiale au contribuit la majorarea randamentelor obligațiunilor guvernamentale pe termen lung.

Potrivit FMI, randamentul mediu al obligațiunilor de stat cu maturitatea de zece ani din țările G7 a crescut cu peste 110 puncte de bază între februarie și septembrie.

Acesta a ajuns astfel la cel mai ridicat nivel din aproape două decenii.

Instituția estimează că rata medie efectivă a dobânzii aferente finanțării guvernamentale va crește de la 2,3% în 2021 la 3,7% până în 2031.

Majorarea costurilor de finanțare înseamnă că guvernele vor trebui să aloce o parte tot mai mare din bugete pentru plata dobânzilor, în detrimentul altor categorii de cheltuieli.

În Statele Unite, plățile cu dobânzile ar urma să ajungă la 5,3% din PIB, comparativ cu 2,8% înaintea pandemiei de COVID-19.

Potrivit FMI, această sumă ar fi aproximativ egală cu nivelul cheltuielilor prognozate pentru sistemul american de securitate socială.

Situația este dificilă și în țările cu venituri reduse, unde dobânzile consumă deja peste 15% din veniturile fiscale, față de o medie de aproximativ 9% în perioada 2011–2019.

Guvernele riscă să plătească tot mai mult pentru refinanțarea datoriilor

O altă problemă semnalată de FMI este scurtarea maturității împrumuturilor contractate de guvernele economiilor avansate.

În aceste condiții, statele sunt obligate să refinanțeze mai frecvent datoriile ajunse la scadență, ceea ce le expune mai rapid la dobânzile ridicate de pe piețele financiare.

În țările G7 și în Spania, ponderea datoriei care ajunge la scadență în decurs de un an se apropie de 30%.

Această situație poate amplifica presiunile asupra bugetelor, în special dacă dobânzile continuă să se mențină la niveluri ridicate.

FMI avertizează că inflația peste țintele stabilite și scumpirea energiei ar putea determina băncile centrale să păstreze dobânzile ridicate pentru o perioadă mai lungă.

În același timp, guvernele se confruntă cu solicitări tot mai mari de finanțare pentru apărare, securitate energetică și cheltuieli asociate îmbătrânirii populației.

Instituția arată că, în mai multe țări, dobânzile aferente datoriei publice depășesc deja ritmurile nominale de creștere economică anticipate, ceea ce îngreunează stabilizarea datoriei.

Măsurile împotriva scumpirii energiei costă aproximativ 0,5% din PIB-ul mondial

Fondul Monetar Internațional atrage atenția și asupra costurilor generate de măsurile prin care guvernele încearcă să protejeze populația de creșterea prețurilor energiei.

Rodrigo Valdés a explicat că tot mai multe țări permit transferarea scumpirilor către consumatori, însă numeroase state continuă să aplice scheme generale de sprijin, cu impact bugetar ridicat.

„Estimarea noastră este că, luate împreună, costurile fiscale ale tuturor acestor măsuri reprezintă aproximativ jumătate de procent din PIB-ul mondial”, a declarat oficialul FMI.

Acesta a avertizat că prelungirea intervențiilor ar putea contribui la creșterea prețurilor la nivel global.

În acest context, FMI insistă asupra necesității unor politici fiscale care să reducă vulnerabilitățile bugetare și să permită guvernelor să își păstreze capacitatea de reacție în fața unor eventuale șocuri economice.

Mesajul instituției este că ajustările trebuie începute cât mai repede, deoarece acumularea datoriilor și creșterea costurilor de finanțare vor face consolidarea fiscală tot mai dificilă în anii următori.