Daniel Dăianu îl contrazice pe Sorin Grindeanu. Președintele Consiliului Fiscal spune că România nu este în pragul falimentului

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, consideră exagerate avertismentele liderului PSD, Sorin Grindeanu, privind un posibil faliment național al României. Economistul susține că țara nu se află în pragul incapacității de plată, însă avertizează că prelungirea crizei politice poate avea consecințe grave asupra economiei și poate determina retrogradarea ratingului suveran în categoria nerecomandată investițiilor, cunoscută drept junk.

Daniel Dăianu consideră exagerat scenariul falimentului național

Daniel Dăianu a susținut la B1 TV că România nu se confruntă în prezent cu un scenariu de faliment național. Declarațiile economistului vin după ce Sorin Grindeanu a avertizat luni că organizarea alegerilor anticipate ar putea conduce la un faliment național, în contextul blocajului politic.

Întrebat dacă România se apropie de incapacitatea de plată și dacă avertismentele privind un faliment național sunt justificate, Daniel Dăianu a respins această perspectivă.

Președintele Consiliului Fiscal a explicat că România este stat membru al Uniunii Europene și că, deși datoria publică devine tot mai greu de administrat din cauza deficitului bugetar, aceasta nu este copleșitoare în comparație cu situația altor state europene sau a unor țări din restul lumii.

Potrivit estimărilor prezentate de economist, deficitul bugetar al României va rămâne ridicat și în 2026, situându-se în jurul valorii de 6% din PIB.

Daniel Dăianu a arătat că, în eventualitatea unei crize financiare severe, România ar putea beneficia de linii speciale de finanțare. El a amintit și posibilitatea unei intervenții din partea mecanismului internațional de sprijin care a ajutat România în timpul crizei financiare globale de acum aproximativ două decenii.

Un asemenea ajutor ar veni însă cu un cost important pentru populație, deoarece ar presupune implementarea unui program de corecție economică și a unor măsuri de austeritate foarte severe.

Economistul a subliniat că pericolul imediat nu este falimentul național, ci deteriorarea percepției interne și internaționale asupra României. Nevalidarea Guvernului Luca Niculescu și prelungirea crizei politice pot alimenta îndoielile privind capacitatea țării de a fi guvernată.

„Intrarea României într-o situație de faliment este, puțin spus, o exagerare. În primul rând, România este stat membru al Uniunii Europene. România, chiar dacă are o datorie publică ce este din ce în ce mai greu de administrat din cauza deficitului bugetar, care va rămâne înalt și în 2026, în jur de 6% din PIB, totuși nu este o datorie publică copleșitoare, cum vedem în alte țări din Uniunea Europeană sau la nivel mondial”, a declarat Daniel Dăianu pentru sursa menționată.

Riscul ca România să fie retrogradată la junk este în creștere

Unul dintre cele mai importante avertismente formulate de Daniel Dăianu privește posibilitatea pierderii ratingului recomandat investițiilor. Întrebat cât de mare este riscul unei retrogradări dacă blocajul politic continuă, președintele Consiliului Fiscal a apreciat că acesta este ridicat și crește pe măsură ce criza se prelungește.

Potrivit economistului, agențiile internaționale de rating urmăresc atent evoluțiile politice din România. Evaluările realizate de Moody’s, Fitch și Standard & Poor’s au inclus avertismente privind necesitatea monitorizării situației interne.

Daniel Dăianu a explicat că agențiile ar putea interveni chiar și în afara calendarului obișnuit de evaluare, dacă ar considera că România nu reușește să își rezolve blocajul politic și să formeze un guvern capabil să gestioneze problemele economice.

O eventuală retrogradare în categoria junk ar putea determina creșterea costurilor la care statul se împrumută, ar putea îngreuna refinanțarea datoriei publice și ar afecta încrederea investitorilor.

„România poate să beneficieze, la o adică, de linii de finanțare speciale. Se poate imagina chiar intervenția acelei faimoase triplete care a ajutat România în criza financiară globală de acum două decenii, dar cu prețul unui program de corecție, de austeritate foarte, foarte severă”, a mai spus Dăianu.

România are nevoie de un guvern cu puteri depline și de un buget credibil pentru 2027

Daniel Dăianu a avertizat că absența unui guvern cu puteri depline împiedică adoptarea unor decizii esențiale pentru stabilitatea finanțelor publice.

Economistul consideră că este necesar un executiv care să poată realiza o rectificare bugetară și să pregătească proiectul de buget pentru 2027.

Potrivit acestuia, viitorul buget trebuie să demonstreze că România poate continua procesul de reducere a deficitului și că nu va rămâne blocată la un dezechilibru de aproximativ 6% din PIB.

Situația este complicată atât de contextul economic internațional, cât și de dezechilibrele externe ale României.

Daniel Dăianu a atras atenția că Ungaria și Polonia ar urma să înregistreze deficite mai mari decât România în 2026, dar beneficiază de balanțe externe mult mai echilibrate.

În cazul României, o vulnerabilitate suplimentară este reprezentată de deficitul de cont curent, care este finanțat într-o proporție importantă prin împrumuturi. Economistul a avertizat că această situație poate fi penalizată rapid de finanțatori.

Astfel, efectele instabilității politice nu se limitează la evaluările agențiilor internaționale de rating, ci se pot reflecta și în comportamentul celor care asigură finanțarea externă a țării.

„Falimentul nu-i scris pe perete pentru România, dar nevalidarea Guvernului Luca Niculescu, prelungirea crizei politice, creează percepții din ce în ce mai rele privind România. Adică mulți se pot întreba și în țară, și în străinătate dacă țara aceasta este guvernabilă”, a susținut economistul.

România ar putea încheia anul 2026 în recesiune

Daniel Dăianu a vorbit și despre efectele pe care criza politică le are asupra economiei reale. Potrivit estimărilor prezentate de acesta, România ar urma să înregistreze în 2026 o contracție economică de aproximativ 0,5% din PIB.

Prognozele Fondului Monetar Internațional și ale altor centre de analiză indică o recesiune ușoară în acest an. Aceeași estimare, de minus 0,5% din PIB, a fost formulată și de Consiliul Fiscal.

Economistul a subliniat că instabilitatea politică a contribuit la această evoluție, întrucât activitatea economică nu se desfășoară în aceleași condiții ca în absența crizei.

În opinia sa, cu cât blocajul politic se prelungește, cu atât riscul deteriorării situației economice crește.

Prognoza unei contracții de 0,5% a economiei României în 2026 apare și în evaluarea Standard & Poor’s din 2 octombrie.

„Estimările făcute de FMI, dar și de alte centre de analiză, arată că vom avea o recesiune ușoară în acest an. Minus 0,5% din produsul intern brut sunt evaluări pe care le-am făcut și noi la Consiliul Fiscal. Privind această recesiune din acest an, vreau să spun că și criza politică a cântărit. Pentru că afacerile nu merg așa cum ar fi mers dacă n-ar fi existat această criză politică. Și cu cât ea se prelungește mai mult, cu atât lucrurile se pot strica”, a explicat președintele Consiliului Fiscal.

De ce se opune Daniel Dăianu alegerilor anticipate

Președintele Consiliului Fiscal consideră că instabilitatea politică afectează economia și cetățenii, generând incertitudine și temeri care pot influența deciziile financiare.

Din acest motiv, Daniel Dăianu s-a opus organizării alegerilor anticipate, deși poziția sa a fost criticată de unele persoane.

Potrivit economistului, alegerile anticipate ar prelungi criza politică și ar adăuga un nou nivel de incertitudine într-un moment în care România are nevoie de stabilitate și de decizii economice clare.

Efectele sunt vizibile inclusiv în mediul de afaceri. Oamenii de afaceri devin mai reticenți în privința investițiilor pe care le aveau în vedere înainte de apariția crizei politice, iar această prudență se reflectă în dinamica economiei.

Daniel Dăianu a respins și ideea că economia ar putea funcționa fără probleme în condițiile unui guvern interimar. În opinia sa, argumentul potrivit căruia activitatea economică poate continua fără un executiv cu puteri depline este neconvingător, deoarece sugerează că țara nu ar avea nevoie de un guvern învestit cu toate atribuțiile.

Soluția indicată de economist este formarea cât mai rapidă a unui guvern cu puteri depline, capabil să pregătească rectificarea bugetară și proiectul de buget pentru anul următor.

„Eu repet ceea ce am mai spus cu alte ocazii, inclusiv la postul dumneavoastră, că această criză politică este ca o piatră de moară și că aduce multe necazuri economiei și cetățenilor. Și de aceea m-am și împotrivit alegerilor anticipate, chiar dacă am fost criticat de unii și de alții. Pentru că alegerile anticipate prelungesc criza politică, adaugă multă incertitudine, frici de tot felul”, a susținut Dăianu.

Ce avertizează Standard & Poor’s despre economia României

Avertismentele lui Daniel Dăianu vin într-un moment în care România se află sub monitorizarea atentă a agențiilor internaționale de evaluare financiară. La 2 octombrie 2026, Standard & Poor’s a reconfirmat ratingul suveran al României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă.

Agenția a avertizat că prelungirea procesului de formare a unui guvern și absența unui program fiscal credibil ar putea compromite reducerea deficitelor bugetare în 2027 și 2028.

Pentru 2026, S&P estimează un deficit bugetar de aproximativ 6,25% din PIB și o contracție economică de 0,5%.