FMI trage un semnal de alarmă. Inteligența artificială, dobânzile și atacurile cibernetice pot provoca turbulențe pe piețele financiare globale

Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat marți, 13 octombrie, asupra riscurilor care amenință stabilitatea piețelor financiare globale, chiar dacă acestea continuă să demonstreze rezistență în fața incertitudinilor economice. Instituția atrage atenția asupra unei posibile corecții a investițiilor în inteligența artificială, a creșterii randamentelor obligațiunilor guvernamentale și a atacurilor cibernetice majore, care ar putea provoca turbulențe pe piețele internaționale.

FMI avertizează că inteligența artificială și creșterea dobânzilor amenință piețele internaționale

Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat marți cea mai recentă ediție a Raportului privind stabilitatea financiară globală (Global Financial Stability Report), în care avertizează că participanții la piețele financiare și autoritățile nu trebuie să devină excesiv de încrezători în rezistența actuală a sistemului financiar.

Potrivit instituției, riscurile la adresa stabilității financiare rămân ridicate, în ciuda capacității demonstrate până acum de piețele internaționale de a absorbi diferite șocuri economice.

Printre principalele amenințări identificate se numără o posibilă scădere a valorii activelor asociate inteligenței artificiale, creșterea bruscă a randamentelor obligațiunilor suverane și producerea unui atac cibernetic de amploare.

FMI consideră că aceste evenimente reprezintă scenarii plauzibile pe termen scurt, care necesită monitorizare atentă din partea autorităților responsabile de politicile economice și financiare.

Deși fiecare dintre aceste riscuri nu amenință în mod obligatoriu stabilitatea financiară, efectele lor ar putea deveni sistemice dacă sunt amplificate de vulnerabilitățile deja existente în economie.

O încetinire a investițiilor în inteligența artificială ar putea afecta piețele globale

Unul dintre principalele riscuri analizate de FMI este legat de evoluția sectorului inteligenței artificiale, care a atras investiții importante în ultimii ani, conform Reuters.

Instituția arată că investițiile în inteligența artificială au contribuit până în prezent la compensarea efectelor economice negative generate de războiul din Orientul Mijlociu și de incertitudinile generale privind politicile economice.

Cu toate acestea, FMI identifică tot mai multe indicii potrivit cărora dezvoltarea capacităților inteligenței artificiale ar putea necesita investiții mai mici decât cele anticipate inițial.

În același timp, beneficiile economice rezultate din utilizarea acestor tehnologii ar putea fi mai reduse decât estimările actuale.

În cazul în care profiturile companiilor din domeniul inteligenței artificiale sau investițiile în acest sector vor începe să scadă, există riscul unei corecții a prețurilor activelor asociate industriei.

O asemenea evoluție nu s-ar limita neapărat la companiile tehnologice, deoarece efectele s-ar putea extinde asupra piețelor financiare în ansamblu.

FMI avertizează că încetinirea ritmului de dezvoltare a sectorului ar putea fi amplificată de creșterea gradului de îndatorare și de utilizarea finanțării prin efect de levier.

Într-un asemenea scenariu, șocurile financiare ar putea determina vânzări forțate de active și o volatilitate mai ridicată.

Un exemplu prezentat de instituție privește companiile de tehnologie care operează infrastructuri informatice de foarte mare capacitate, cunoscute sub denumirea de hyperscalers.

Aceste companii reprezintă în prezent 10% din emisiunile globale de obligațiuni cu rating recomandat pentru investiții, comparativ cu mai puțin de 1% în anul 2024.

Creșterea ponderii lor indică o expunere tot mai importantă a pieței obligațiunilor la evoluțiile din sectorul tehnologic.

În acest context, FMI consideră că o corecție semnificativă a sectorului inteligenței artificiale ar putea avea consecințe la nivel global.

Instituția recomandă autorităților să limiteze utilizarea excesivă a efectului de levier financiar, inclusiv prin instrumente derivate și împrumuturi în marjă, care permit investitorilor să achiziționeze active folosind fonduri împrumutate.

Creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale reprezintă un alt risc major

Fondul Monetar Internațional avertizează și asupra deteriorării condițiilor de pe piețele obligațiunilor guvernamentale.

Potrivit raportului, riscurile din acest sector au crescut comparativ cu evaluarea publicată în aprilie 2026.

Unul dintre factorii care au contribuit la această evoluție este majorarea prețurilor energiei, care a exercitat presiuni asupra randamentelor obligațiunilor guvernamentale.

FMI explică faptul că autoritățile monetare ar putea fi nevoite să majoreze dobânzile de politică monetară pentru a combate inflația.

O asemenea decizie ar putea agrava povara datoriilor publice, în special în cazul statelor care trebuie să refinanțeze împrumuturi pe termen scurt.

În același timp, prezența unui număr mai mare de investitori sensibili la modificările prețurilor ar putea accentua presiunile de creștere asupra randamentelor.

Un alt factor de risc este reprezentat de posibilitatea deteriorării lichidității piețelor într-un mediu financiar caracterizat prin volatilitate ridicată.

FMI avertizează că fiecare dintre acești factori ar putea determina creșteri bruște ale randamentelor obligațiunilor guvernamentale.

Situația este complicată suplimentar de nivelurile istoric ridicate ale datoriilor suverane și de deficitele fiscale care continuă să afecteze marile economii.

Aceste dezechilibre sporesc vulnerabilitatea piețelor financiare în fața unor eventuale șocuri.

Piețele obligațiunilor au rezistat până acum presiunilor

În ciuda riscurilor identificate, FMI precizează că piețele obligațiunilor au reușit până în prezent să gestioneze relativ bine condițiile dificile.

Instituția evidențiază faptul că fondurile speculative au putut să reducă o parte dintre împrumuturile contractate prin acorduri de răscumpărare, cunoscute sub denumirea de operațiuni repo, fără să provoace perturbări majore pe aceste piețe.

Aceste operațiuni reprezintă mecanisme de finanțare prin care instituțiile financiare obțin lichidități folosind titluri de valoare, cu angajamentul de a le răscumpăra ulterior.

Capacitatea fondurilor speculative de a reduce asemenea expuneri fără declanșarea unor turbulențe este considerată un semn al rezistenței demonstrate până acum de piețele financiare.

Cu toate acestea, FMI subliniază necesitatea unor măsuri care să asigure sustenabilitatea datoriei publice.

Instituția recomandă autorităților să adopte politici care să plaseze datoriile guvernamentale pe o traiectorie sustenabilă, pentru a reduce vulnerabilitățile pe termen lung.

Atacurile cibernetice pot provoca pierderea încrederii în sistemul financiar

O altă amenințare importantă identificată de FMI este reprezentată de intensificarea riscurilor cibernetice.

Instituția atrage atenția că evoluțiile tehnologice și dependența tot mai mare de un număr restrâns de furnizori de servicii esențiale îngreunează protejarea infrastructurilor informatice.

Concentrarea serviciilor tehnologice în mâinile unui număr mic de furnizori poate amplifica efectele unui incident de securitate, în special atunci când sunt afectate servicii utilizate de numeroase instituții financiare.

Datele prezentate de FMI arată că, în peste 70% dintre cazurile înregistrate până acum în 2026, furnizorii de software au avut foarte puțin timp sau aproape deloc pentru a remedia vulnerabilitățile înainte ca acestea să fie exploatate.

Procentul reprezintă o creștere de 20 de puncte procentuale față de anul precedent.

Această evoluție indică o reducere a intervalului disponibil pentru identificarea și remedierea problemelor de securitate înainte de producerea unor atacuri.

FMI recunoaște că inteligența artificială poate contribui la combaterea anumitor riscuri cibernetice, prin îmbunătățirea capacităților de identificare și gestionare a amenințărilor.

Totuși, modelele de inteligență artificială contribuie și la creșterea gradului de sofisticare a atacurilor informatice.

În acest context, instituția avertizează că un atac cibernetic major asupra unui serviciu esențial sau asupra unei instituții financiare importante ar putea afecta încrederea participanților la piață.

Pierderea încrederii s-ar putea transmite rapid către alte segmente ale sistemului financiar, generând efecte negative la scară largă.

Pentru limitarea acestor riscuri, FMI recomandă consolidarea capacităților de securitate cibernetică și intensificarea supravegherii furnizorilor externi de tehnologie.

Instituția consideră necesară inclusiv introducerea unor mecanisme mai stricte de control asupra companiilor terțe care furnizează servicii tehnologice instituțiilor financiare.

FMI a testat rezistența băncilor în cazul unei crize financiare

Raportul analizează și capacitatea sectorului bancar de a face față unui scenariu economic nefavorabil.

FMI a utilizat modele de testare la stres pentru a evalua rezistența băncilor într-o situație ipotetică în care încetinirea sectorului inteligenței artificiale și vulnerabilitățile pieței obligațiunilor ar provoca o deteriorare a condițiilor economice.

Rezultatele arată că rezervele de capital ale băncilor ar rămâne, în general, solide chiar și într-un asemenea scenariu.

Cu toate acestea, instituția a identificat și segmente vulnerabile în cadrul sistemului bancar internațional.

Potrivit rezultatelor testelor, băncile care reprezintă 22% din activele bancare globale ar avea niveluri slabe ale capitalului în condițiile scenariului analizat.

Procentul este mai ridicat decât cel rezultat din testarea realizată în 2025, când băncile cu niveluri slabe ale capitalului reprezentau 18% din activele bancare globale.

Astfel, ponderea activelor deținute de băncile considerate vulnerabile în cadrul testelor a crescut cu 4 puncte procentuale într-un an.

Rezultatele indică faptul că, deși sistemul bancar global dispune în continuare de rezerve importante de capital, anumite instituții ar putea întâmpina dificultăți în cazul producerii simultane a mai multor șocuri financiare.

În ansamblu, evaluarea FMI evidențiază trei categorii majore de riscuri pentru piețele financiare internaționale: o eventuală corecție a sectorului inteligenței artificiale, creșterea accelerată a randamentelor obligațiunilor guvernamentale și producerea unor atacuri cibernetice de amploare.