România are cele mai mari dezechilibre pe piața muncii din UE. BNS propune introducerea unui indice de echitate între generații în Semestrul European

Blocul Național Sindical (BNS) avertizează că România înregistrează cele mai mari dezechilibre pe piața muncii, cauzate de inactivitate ridicată, îmbătrânire demografică și politici publice ineficiente, solicitând intervenții urgente în contextul strategiei europene privind echitatea între generații.

BNS avertizează că România are cele mai mari dezechilibre pe piața muncii din UE

Blocul Național Sindical (BNS) consideră că modelul economic actual din România este construit pe o serie de inegalități structurale și atrage atenția, pe baza datelor furnizate de Eurostat și Institutul Național de Statistică (INS), că aceste dezechilibre sunt tot mai evidente în plan social și economic.

Confederația sindicală reacționează și la lansarea de către European Commission a Strategiei privind echitatea între generații, document care solicită statelor membre să evite transferul costurilor economice, fiscale și de mediu către generațiile viitoare și să asigure o distribuție echilibrată a resurselor între toate categoriile de vârstă. În acest cadru, echitatea între generații este definită ca un criteriu esențial în fundamentarea politicilor publice.

Potrivit sindicaliștilor, România se află într-o situație critică la nivel european, marcată de o tranziție demografică accelerată și de dezechilibre tot mai pronunțate pe piața muncii, care riscă să devină structurale și dificil de corectat. Strategia europeană pune accent pe sustenabilitatea finanțelor publice, separarea investițiilor pe termen lung în capital uman de cheltuielile curente, adaptarea sistemelor de educație și formare profesională la tranziția digitală și ecologică, precum și pe promovarea îmbătrânirii active și combaterea discriminării pe criterii de vârstă.

Datele Eurostat și ale INS indică faptul că România are cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană a tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani care nu sunt nici angajați, nici integrați în sistemul educațional sau de formare, nivelul fiind de 19,4%, aproape dublu față de media europeană de 11%. În același timp, deși există un deficit semnificativ de forță de muncă, aproximativ o cincime din populația activă potențială rămâne inactivă, România înregistrând astfel cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană la acest indicator.

Reprezentanții BNS susțin că, în loc să fie valorificată această resursă internă de muncă, statul recurge într-o măsură tot mai mare la lucrători din state terțe. Ei atrag atenția că raportul dintre pensionari și salariați, de aproximativ opt la zece, pune presiune asupra sustenabilității sistemului public de pensii și conduce la o creștere a poverii fiscale asupra muncii. Totodată, rata de ocupare în rândul persoanelor cu vârste între 55 și 64 de ani rămâne semnificativ sub media Uniunii Europene, ceea ce accentuează vulnerabilitățile structurale ale pieței muncii din România.

BNS propune introducerea unui indice de echitate între generații în Semestrul European și condiționarea fondurilor UE pentru respectarea acestuia

BNS propune completarea Strategiei europene privind echitatea între generații cu un mecanism de monitorizare mai strict, realizat prin intermediul Semestrului European, astfel încât principiul echității să fie urmărit constant în evaluarea politicilor publice din statele membre.

Conducerea BNS solicită introducerea unui Indice al egalității între generații în cadrul Semestrului European, însoțit de Recomandări Specifice de Țară. În viziunea sindicaliștilor, nerespectarea acestor obiective ar trebui să aibă consecințe directe, inclusiv sub forma unei condiționalități macroeconomice legate de alocarea fondurilor europene către România. Reprezentanții organizației atrag atenția că nu mai pot fi tolerate decizii politice pe termen scurt care afectează negativ generațiile viitoare.

Totodată, BNS propune modificări ale strategiei europene care să vizeze consolidarea capacității sindicatelor de a atrage și reprezenta tinerii. În acest sens, organizația consideră necesară finanțarea și sprijinirea structurală, la nivelul European Commission, a organizațiilor sindicale, astfel încât tinerii să fie integrați mai activ în procesul de negociere socială și în mecanismele de decizie.

În plus, sindicatele propun dezvoltarea unor mecanisme comune de dialog social și civic între generații, care să încurajeze participarea simultană a tinerilor și a vârstnicilor în cadre de consultare și reprezentare comune. Scopul declarat este eliminarea separării actuale dintre aceste grupuri și construirea unor politici publice mai legitime, capabile să consolideze reziliența democratică.

„Tradiţional, agenda publică a sindicatelor este ancorată în interesul imediat al celor care muncesc. Prin aceste propuneri, BNS îşi asumă extinderea conceptului de solidaritate. Trebuie så spargem barierele formale și să ne asigurăm că vocea tinerilor NEET și a pensionarilor nu mai este ignorată doar pentru că nu au instrumente de reprezentare”, a transmis preşedintele BNS, Dumitru Costin, potrivit unui comunicat de presă.