România rămâne în urma Europei la ocuparea forței de muncă. Pîslaru: O catastrofă! Nu se poate evolua fără a investi în capitalul uman

Rata de ocupare a forței de muncă din România rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, potrivit datelor prezentate de ministrul interimar Dragoș Pîslaru la o conferință organizată la București. Oficialul a avertizat că deficitul forței de muncă se va accentua în următorii ani, pe fondul pensionării generației decrețeilor. Declarațiile au fost făcute joi și vineri, în cadrul unei reuniuni europene dedicate pieței muncii. În paralel, sindicatele și ANOFM pregătesc un program destinat reintegrării a aproximativ 275.000 de persoane în câmpul muncii.

Rata de ocupare a forței de muncă rămâne mult sub nivelul european

Problemele legate de forței de muncă și de gradul redus de ocupare reprezintă una dintre cele mai mari vulnerabilități ale economiei românești, în condițiile în care milioane de persoane apte de muncă nu sunt active pe piața muncii.

În intervenția sa din cadrul Conferinței la nivel înalt privind abordarea deficitului și a excedentului de forță de muncă din Europa, desfășurată la București, Dragoș Pîslaru a prezentat o serie de date care evidențiază decalajul semnificativ dintre România și media europeană.

„Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă. Dacă vă uitați, la categoria de vârstă între 20 și 64 de ani, aceasta este de 69%. România speră să atingă 74,7% în 2030, față de ținta de 78% la nivelul UE. Dar, nu există nicio mișcare anume în această direcție. (…)

Asta înseamnă că aproape 40% dintre potențialii oameni de pe piața muncii nu sunt activi. Și dacă luăm în considerare migrația se creează tensiunea pe care o avem acum. Dacă privim din perspectiva ratei de ocupare a forței de muncă, pentru bărbați aceasta este de 78,2%, iar pentru femei de 59,5%. Există, așadar, un decalaj de gen de 18,7, unul dintre cele mai mari din Europa”, a spus Pîslaru.

Ministrul interimar consideră că deficitul de personal și lipsa competențelor necesare economiei nu mai pot fi tratate ca probleme punctuale sau temporare, ci reprezintă o provocare structurală cu efecte pe termen lung.

Pensionarea generației decrețeilor va reduce și mai mult forța de muncă disponibilă

Un alt risc major identificat de autorități este valul de pensionări care va afecta România în următorii ani, odată cu ieșirea din activitate a unei generații numeroase.

Dragoș Pîslaru a atras atenția că perioada 2032-2034 va aduce o presiune suplimentară asupra pieței muncii, într-un context în care deficitul de angajați este deja resimțit în numeroase sectoare economice.

„Nu există nicio modalitate ca această țară să evolueze fără a investi în capitalul uman. Și nu este vorba despre cheltuieli, ci despre investiții. Are beneficii. Și chiar acum, costul inacțiunii este de fapt uriaș.

Și vom fi într-un punct fără întoarcere foarte curând, mai ales când se adaugă problema pensionării, unde o generație mare, numită generația decrețeilor, se va pensiona. Acest lucru se va întâmpla în 2032 și 2034. Și atunci presiunea va fi cu adevărat uriașă, deoarece vor exista mulți oameni care se vor îndrepta spre pensionare, iar piața muncii se va contracta și mai mult”, a mai afirmat Dragoș Pîslaru.

Oficialul a subliniat că investițiile în educație, competențe și calificarea profesională trebuie privite ca investiții strategice, capabile să susțină competitivitatea economiei și să reducă efectele îmbătrânirii populației.

Capitalul uman și inovația sunt considerate esențiale pentru dezvoltarea economiei

În analiza sa privind evoluția economiei românești, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a susținut că România riscă să rămână blocată în ceea ce economiștii numesc „capcana veniturilor medii”.

Potrivit acestuia, dezvoltarea bazată exclusiv pe consum nu mai poate genera creștere economică suficientă pentru reducerea decalajelor față de statele dezvoltate din Uniunea Europeană.

„În România nu se înțelege pe deplin că există – ceea ce economiștii numesc – o capcană a veniturilor medii. O țară nu poate crește pe baza consumului și recupera decalajul mai mult decât un anumit nivel permis de productivitatea totală a țării.

Și dacă vrem să depășim acest nivel, singurii doi factori acceptați de profesori și teoreticieni, pe de o parte, și de toate guvernele, pe de altă parte, sunt că trebuie să investești în două lucruri principale. Capitalul uman, care include competențe, și inovația, care include modernizarea tehnologiei”, a remarcat Pîslaru.

Acesta a adăugat că România dispune de programe și finanțări europene pentru ocuparea forței de muncă, însă lipsește o politică integrată care să coreleze măsurile din economie, finanțe, educație, sănătate și piața muncii.

În același timp, ministrul a atras atenția asupra efectelor pe care sărăcia le are asupra participării pe piața muncii.

„Și, nu în ultimul rând, avem o problemă a sărăciei, care este foarte ridicată în România. Desigur, sărăcia, după cum știm, afectează complet piața muncii. Vorbesc aici despre sărăcia internă, cu o mare parte a populației active care încă rămâne, undeva la un milion, în jurul salariului minim. Și pentru asta salut lansarea Strategiei Europene Anti-sărăcie”, a mai arătat Pîslaru.

România mizează pe un model de finanțare care combină fondurile UE, bugetul național și investițiile private

În ceea ce privește perspectivele de dezvoltare pentru perioada următoare, ministrul a susținut că România trebuie să își diversifice sursele de finanțare și să nu depindă exclusiv de fondurile europene.

Acesta a explicat că actuala structură a investițiilor publice este fragmentată, fiind alcătuită din mii de proiecte de dimensiuni reduse, dificil de administrat și monitorizat.

„Alegerea României a fost să aibă aproximativ 21.000 de proiecte în PNRR. Acum avem un stoc de 8.000 de proiecte de coeziune, foarte mici, foarte dispersate, foarte dificil de gestionat. Singura modalitate a României de a avansa nu este doar concentrarea pe fondurile UE, ci este să privim fondurile europene ca fiind o treime din resurse, banii naționali o altă treime, iar sectorul privat cealaltă treime.

Cu acest model ‘Trinitate’ putem avea de fapt un buget de aproximativ 200 de miliarde de euro disponibil pentru perioada 2028-2034. Este singura modalitate de a avansa și prin care putem aborda cu adevărat probleme care nu sunt sectoriale, ci critice pentru dezvoltarea României”, a subliniat Pîslaru.

Proiectul SMART SPO va oferi servicii pentru aproximativ 275.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă

Pe fondul deficitului de personal și al numărului ridicat de persoane inactive, Blocul Național Sindical a anunțat lansarea unui proiect de amploare realizat în parteneriat cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Președintele BNS, Dumitru Costin, a declarat că noul program va deveni operațional de la 1 iulie și va crea o rețea națională de experți în toate județele țării.

„Avem o problemă structurală. Un număr mare de cetățeni încearcă să își găsească un loc de muncă. Dezvoltăm un parteneriat cu ANOFM plus o organizație patronală. Vom genera o rețea națională de experți care va acoperi fiecare județ din România.

Acest model va fi operațional la 1 iulie. Estimăm că cel puțin 275.000 de cetățeni vor fi conciliați, vor avea acces la diferite programe de formare, învățare pe tot parcursul vieții și, bineînțeles, împreună cu organizația patronală, îi vom ajuta ca programele lor de formare să fie calibrate pentru nevoile mediului de afaceri și să le oferim locuri de muncă”, a spus Costin.

BNS participă la implementarea proiectului SMART SPO, al cărui beneficiar este ANOFM. Programul urmărește modernizarea Serviciului Public de Ocupare și furnizarea de servicii personalizate pentru aproximativ 275.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru zeci de mii de angajatori din întreaga țară.

Finanțat prin Fondul Social European+ în cadrul Programului Educație și Ocupare 2021-2027, proiectul are un buget total de aproximativ 183 milioane de euro și o perioadă de implementare de 60 de luni.

Un element esențial îl reprezintă constituirea unor echipe mobile de intervenție care vor identifica persoanele inactive, le vor oferi servicii de informare și consiliere direct în comunități și vor sprijini integrarea profesională a grupurilor vulnerabile, inclusiv tinerii NEET, femeile, persoanele cu dizabilități și beneficiarii venitului minim de incluziune.

Datele prezentate în cadrul conferinței arată că rata de ocupare din România rămâne sub media Uniunii Europene, în special în cazul femeilor, tinerilor, persoanelor slab calificate și al persoanelor cu dizabilități. În același timp, un număr important de persoane inactive nu figurează în evidențele Serviciului Public de Ocupare și nu beneficiază de servicii specializate de integrare profesională.

Conferința la nivel înalt privind abordarea deficitului și a excedentului de forță de muncă din Europa a avut loc joi și vineri la București. În cadrul evenimentului a fost prezentat Raportul EURES 2025, care arată că deficitul de forță de muncă afectează aproape toate categoriile de ocupații în cel puțin un stat european, cele mai mari presiuni fiind înregistrate în sănătate, construcții și domeniile tehnice.