Schimbările climatice au provocat 3 milioane de decese în 8 ani. Se cere instalarea „stării de urgență sanitară mondială”

Schimbările climatice au provocat aproape trei milioane de decese asociate caniculei între 2016 și 2023, potrivit unui studiu publicat în revista „The Lancet”. Cercetătorii avertizează că încălzirea globală afectează sănătatea și economia mondială și solicită declararea unei urgențe sanitare globale, pentru accelerarea măsurilor de protecție și adaptare.

Schimbările climatice au provocat aproape 3 milioane de decese în 8 ani și pierderi economice de peste 1.000 de miliarde de dolari anual

Schimbările climatice au provocat aproape trei milioane de decese asociate caniculei la nivel mondial în perioada 2016-2023, potrivit unui studiu publicat în revista medicală britanică „The Lancet”. Cercetătorii solicită recunoașterea încălzirii globale drept urgență sanitară mondială, pentru ca guvernele să acorde prioritate finanțării măsurilor de adaptare a sistemelor de sănătate și a economiilor.

Raportul, ajuns la cea de-a zecea ediție, a fost publicat înaintea summitului climatic COP31, programat pentru 19-20 noiembrie. Documentul reunește contribuțiile a 146 de cercetători din 30 de țări și evaluează efectele schimbărilor climatice asupra sănătății populației la nivel global.

Marina Romanello, directoarea executivă a proiectului științific Lancet Countdown, care a prezentat raportul miercuri, a arătat că, la zece ani de la intrarea în vigoare a Acordului de la Paris, efectele negative ale schimbărilor climatice asupra sănătății se agravează mai repede decât reacția comunității internaționale. Potrivit acesteia, impactul asupra sănătății se accelerează, ceea ce justifică recunoașterea schimbărilor climatice drept urgență sanitară mondială.

„La zece ani după Acordul de la Paris, concluziile noastre sunt fără echivoc: efectele nefaste ale schimbărilor climatice asupra sănătăţii progresează mai repede decât răspunsul mondial asupra acestor efecte şi se accelerează chiar. Acesta este motivul pentru care cerem ca schimbările climatice să fie recunoscute ca urgenţă sanitară mondială. S-ar putea astfel institui un dispozitiv de intervenţie de urgenţă coordonat de state, asemenea celui al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în caz de pandemie, creat nu pentru a reacţiona la o succesiune de urgenţe, ci pentru a pune în aplicare un răspuns coerent pe termen lung”, a punctat Romanello.

O asemenea decizie ar putea permite instituirea unui mecanism de intervenție de urgență coordonat de state, similar celui utilizat de Organizația Mondială a Sănătății în cazul pandemiilor. Acesta ar urmări nu doar gestionarea unor situații de criză succesive, ci și aplicarea unui răspuns coerent pe termen lung.

Conform raportului, în perioada 2016-2023, schimbările climatice au fost asociate cu aproape trei milioane de decese provocate de caniculă la nivel mondial. Numai în 2023, aproximativ 710.000 de decese au fost asociate temperaturilor extreme, un bilanț mai mare decât cel al deceselor cauzate de malarie sau de infecția cu HIV. Peste două treimi dintre aceste decese pot fi atribuite schimbărilor climatice provocate de activitățile umane, estimează cercetătorii.

Pentru a calcula proporția deceselor asociate schimbărilor climatice de origine umană, cercetătorii au pornit de la datele raportate de state privind mortalitatea provocată de caniculă. Ulterior, au comparat aceste cifre cu estimările privind numărul de decese care s-ar fi produs în absența schimbărilor climatice, a explicat Ollie Jay, cercetător la Universitatea din Sydney.

Acesta a precizat că perioadele de caniculă s-ar produce și în lipsa încălzirii globale, însă schimbările climatice provocate de oameni le amplifică intensitatea și frecvența, ceea ce duce la creșterea numărului de decese. Totodată, raportul arată că, anul trecut, o secetă extremă a afectat peste jumătate din suprafața Terrei timp de cel puțin o lună.

Efectele încălzirii globale se resimt și asupra economiei mondiale. Potrivit cercetătorilor, reducerea productivității muncii a generat pierderi economice de peste un trilion de dolari pe an în ultimii trei ani.

„Deşi există oricum perioade caniculare, intensitatea şi frecvenţa acestora sunt amplificate de schimbările climatice de origine umană, de aceea înregistrăm mai multe decese decât în lipsa acestora”, a explicat Jay.

Asia de Sud-Est și Africa au pierdut până la 3,9% din PIB din cauza schimbărilor climatice

Din punct de vedere geografic, Asia de Sud-Est și Africa au fost cele mai afectate de pierderile economice provocate de schimbările climatice. Potrivit estimărilor, acestea au fost echivalente cu 3,9% din produsul intern brut (PIB) al Asiei de Sud-Est și 3,2% din PIB-ul Africii. În Europa, pierderile au reprezentat 0,2% din PIB, în timp ce pe continentul american au ajuns la 1,5%.

La nivel mondial, au fost înregistrate și progrese începând din 2016. Potrivit raportului, 56 dintre cele 194 de state membre ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și-au adaptat sistemele sanitare și au dezvoltat sisteme de alertă pentru anticiparea fenomenelor meteorologice extreme.

Totodată, investițiile în energiile curate au ajuns la 2.100 de miliarde de dolari în 2025, de două ori mai mult decât cele destinate combustibililor fosili. Cu toate acestea, combustibilii fosili continuă să reprezinte aproximativ 80% din energia utilizată la nivel mondial, iar poluarea atmosferică asociată acestora provoacă anual aproximativ 2,73 de milioane de decese.

Reducerea poluării atmosferice generate de combustibilii fosili a contribuit la evitarea a 323.000 de decese în cel puțin 77 de țări, începând din 2016, potrivit raportului. Cercetătorii au arătat că îmbunătățirea calității aerului, consolidarea sistemelor de sănătate și dezvoltarea mecanismelor de avertizare contribuie la salvarea de vieți la nivel global.

Deși finanțarea cercetărilor medicale privind schimbările climatice a crescut de șapte ori, ajungând la 316 milioane de dolari în 2024, distribuirea fondurilor rămâne inegală. Aproximativ 84% din această finanțare este direcționată către cercetătorii din țările bogate, în timp ce statele mai puțin dezvoltate sunt printre cele mai afectate de intensificarea amenințărilor climatice asupra sănătății.

Marina Romanello, directoarea executivă a proiectului științific Lancet Countdown, a apreciat că măsurile adoptate până în prezent sunt prea lente și insuficiente pentru a răspunde nevoilor celor mai vulnerabile populații.

Potrivit acesteia, activitatea cercetătorilor a fost îngreunată în 2026, pentru prima dată, de dispariția unor surse de date, în special din Statele Unite. Printre informațiile care nu mai sunt făcute publice de autoritățile americane se numără cele referitoare la subvențiile acordate combustibililor fosili.

Romanello a mai avertizat că instabilitatea geopolitică mondială din ultimii doi ani a redus atenția acordată încălzirii globale și efectelor acesteia asupra sănătății. În opinia sa, lipsa unor măsuri adecvate împotriva schimbărilor climatice riscă să amplifice instabilitatea la nivel internațional.

„Prea lente, prea modeste, eforturile depuse nu vin în sprijinul celor care au cea mai mare nevoie. Anul acesta pentru prima dată, munca cercetătorilor a fost complicată de dispariţia anumitor surse de date, provenite în special din Statele Unite, cum ar fi subvenţiile pentru combustibilii fosili, care nu sunt făcute publice de autorităţile americane”, a spus Romanello.