Lumea se pregătește pentru o nouă pandemie, dar lipsește o piesă esențială. Avertismentul OMS

Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, avertizează că apariția unei noi pandemii este inevitabilă și solicită statelor să accelereze măsurile de pregătire.

După COVID-19, lumea riscă să se confrunte din nou cu aceeași problemă. Ce semnalează șeful OMS

După criza provocată de COVID-19, au fost lansate mai multe inițiative internaționale și a fost adoptat un acord destinat îmbunătățirii cooperării dintre țări. Cu toate acestea, un mecanism esențial pentru aplicarea acestui acord nu a fost încă finalizat.

Sistemul ar trebui să faciliteze schimbul rapid de probe și informații despre agenții patogeni cu potențial pandemic și să asigure o distribuire mai echitabilă a beneficiilor rezultate din cercetare. În lipsa acestuia, accesul la vaccinuri și tratamente ar putea deveni din nou o problemă majoră pentru numeroase state, în cazul unei noi crize sanitare globale.

Șeful OMS avertizează că o nouă pandemie este inevitabilă

La 24 septembrie 2026, Tedros Adhanom Ghebreyesus a atras atenția asupra necesității intensificării pregătirilor pentru o nouă pandemie, în timpul unei reuniuni la nivel înalt desfășurate la New York, în fața Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Discuțiile au vizat prevenirea pandemiilor, pregătirea pentru asemenea situații și gestionarea viitoarelor crize sanitare.

„Este doar o chestiune de timp până când va apărea următoarea pandemie”, a declarat directorul general al OMS. Acesta a subliniat că, deși au fost înregistrate progrese importante după pandemia de COVID-19, măsurile adoptate până în prezent nu asigură încă un nivel suficient de pregătire.

Avertismentul vine în contextul eforturilor internaționale de consolidare a mecanismelor de prevenție și de răspuns la amenințările sanitare. Potrivit șefului OMS, progresele realizate după criza precedentă trebuie susținute prin măsuri suplimentare, astfel încât statele să poată reacționa mai eficient atunci când apare o nouă amenințare.

Ce măsuri au fost adoptate după pandemia de COVID-19

În anii care au urmat crizei sanitare, OMS a lansat zece inițiative repartizate în cinci domenii esențiale pentru pregătirea și gestionarea pandemiilor. Printre acestea se numără Fondul pentru pandemii, Centrul OMS pentru informații privind pandemiile și epidemiile din Berlin, programul Covax, programul de transfer al tehnologiei ARN mesager în Africa de Sud și Corpul global pentru urgențe sanitare.

Aceste inițiative urmăresc consolidarea capacităților internaționale de supraveghere, cooperare și intervenție în situații de urgență sanitară. Ele fac parte din eforturile depuse pentru îmbunătățirea răspunsului la viitoarele amenințări, în urma dificultăților evidențiate de pandemia de COVID-19.

Statele membre au adoptat și un pachet de modificări ale Regulamentului Sanitar Internațional, care a intrat în vigoare în septembrie 2025. Ulterior, în mai 2025, Adunarea Mondială a Sănătății a adoptat Acordul OMS privind pandemiile, destinat consolidării cooperării internaționale în acest domeniu.

Tedros Adhanom Ghebreyesus a descris acordul drept un „reper istoric”, considerând că acesta demonstrează că „multilateralismul continuă să funcționeze și este mai viu ca niciodată”. Totuși, aplicarea efectivă a acordului depinde de finalizarea mecanismului care reglementează accesul la agenții patogeni și distribuirea beneficiilor rezultate din utilizarea acestora.

Mecanismul PABS, principala problemă rămasă de rezolvat

Sistemul privind accesul la agenții patogeni și distribuirea beneficiilor, cunoscut sub abrevierea PABS, reprezintă una dintre principalele probleme care necesită în continuare o soluție la nivel internațional. Statele negociază în continuare condițiile de funcționare ale acestuia, considerat esențial pentru punerea în aplicare a Acordului OMS privind pandemiile.

Potrivit lui Tedros Adhanom Ghebreyesus, finalizarea mecanismului este necesară pentru ca procesul de ratificare a acordului să poată începe și pentru ca acesta să intre în vigoare ca instrument de drept internațional. Până la soluționarea acestei probleme, cadrul internațional convenit de state nu poate deveni pe deplin operațional. Șeful OMS a avertizat că prelungirea negocierilor ar putea avea consecințe pentru toate țările, în eventualitatea unei noi pandemii.

„Întârzierile suplimentare vor costa scump toate țările atunci când va izbucni următoarea pandemie”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus

Miza negocierilor depășește simpla organizare a schimbului de informații științifice. Mecanismul trebuie să stabilească și condițiile în care beneficiile obținute prin utilizarea probelor și datelor genetice sunt distribuite între state, inclusiv către cele care dispun de resurse financiare și capacități de cercetare mai reduse.

Cum ar trebui să funcționeze sistemul de acces la agenții patogeni

PABS este conceput pentru a reglementa schimbul rapid, la nivel mondial, de probe și informații genetice despre agenții patogeni care ar putea declanșa o pandemie. Accesul la aceste date le-ar permite cercetătorilor să identifice mai repede amenințările și să accelereze dezvoltarea instrumentelor medicale necesare prevenirii și tratării bolilor.

Mecanismul urmărește să faciliteze cooperarea dintre instituțiile de cercetare și celelalte entități implicate în identificarea și combaterea agenților patogeni. Schimbul de informații este important pentru înțelegerea amenințărilor și pentru dezvoltarea unor soluții medicale într-un interval cât mai scurt.

În schimbul accesului la probe și date genetice, sistemul ar trebui să asigure distribuirea echitabilă a beneficiilor rezultate din cercetare și dezvoltare, de la vaccinuri până la medicamente. Obiectivul este ca produsele medicale obținute prin utilizarea acestor resurse să nu fie accesibile exclusiv statelor cu economii puternice și infrastructuri sanitare dezvoltate.

Regulile urmăresc, astfel, să reducă diferențele dintre țări în privința accesului la instrumentele medicale necesare în timpul unei crize sanitare. Pentru statele cu resurse limitate, disponibilitatea vaccinurilor și a tratamentelor poate influența direct capacitatea de a răspunde unei amenințări cu răspândire rapidă.

COVID-19 a provocat peste 20 de milioane de decese suplimentare

În argumentația sa privind necesitatea intensificării pregătirilor, Tedros Adhanom Ghebreyesus a amintit amploarea pierderilor provocate de pandemia de COVID-19, descrisă drept cea mai gravă criză sanitară globală a ultimului secol.

Potrivit declarației sale, pandemia a provocat peste 20 de milioane de decese suplimentare și a generat pierderi de peste 10.000 de miliarde de dolari pentru economia mondială. Impactul crizei a evidențiat dificultățile întâmpinate de state în gestionarea unei amenințări sanitare de asemenea amploare, precum și importanța coordonării internaționale.

Comparativ cu începutul pandemiei de COVID-19, lumea este în prezent ceva mai bine pregătită pentru o nouă criză, a afirmat directorul general al OMS. Acesta a atribuit o parte dintre progresele realizate activității organizației și inițiativelor dezvoltate în anii care au urmat crizei sanitare.

Cu toate acestea, pregătirea nu poate fi considerată un proces încheiat. Amenințările sanitare se schimbă, iar sistemele de prevenție și răspuns trebuie să se adapteze permanent la noile riscuri. Tedros Adhanom Ghebreyesus a explicat această necesitate printr-un avertisment direct: „Nu se poate spune niciodată că lumea este suficient de pregătită”. Acesta a adăugat: „Pentru că amenințarea evoluează, iar noi trebuie să evoluăm, de asemenea.”