Românii au planuri mari, dar ceva îi ține pe loc. Ce arată datele despre banii și viitorul lor

Resursele financiare insuficiente, cheltuielile curente și incertitudinea economică se numără printre principalele motive pentru care românii amână investițiile și obiectivele importante de viață, potrivit unui sondaj realizat de Reveal Marketing Research pentru XTB România.

Ce îi împiedică pe români să-și schimbe viața. Aproape jumătate se lovesc de aceeași problemă

Cercetarea arată că, deși tot mai mulți români caută alternative pentru administrarea economiilor, o parte semnificativă a populației întâmpină dificultăți în transformarea planurilor în acțiuni concrete. Schimbările nu vizează doar modul în care oamenii își gestionează banii, ci și deciziile personale pe termen lung.

Achiziția unei locuințe, deschiderea unei afaceri, continuarea studiilor, obținerea unui program de lucru mai flexibil sau mutarea într-un alt oraș se regăsesc printre obiectivele pentru care românii sunt nevoiți să aștepte.

Potrivit datelor studiului, 43% dintre respondenți afirmă că nu dispun de suficiente resurse financiare pentru a-și îndeplini planurile. Aproape o treime indică alte cheltuieli și responsabilități drept principalul obstacol, în timp ce 30% preferă să amâne deciziile din cauza incertitudinii economice.

În același timp, numai aproximativ doi din zece participanți la cercetare au făcut deja primii pași sau lucrează activ pentru atingerea obiectivelor personale. Rezultatele evidențiază diferența dintre intenția de a economisi sau de a investi și capacitatea de a pune în practică un plan financiar.

Cum s-a schimbat profilul investitorului român după pandemie

Pandemia de COVID-19, evoluția tehnologiei și presiunile inflaționiste din ultimii ani au contribuit la schimbarea comportamentului financiar al românilor. Potrivit lui Radu Puiu, analist XTB, profilul investitorului s-a modificat, iar interesul pentru instrumentele financiare a crescut, inclusiv în rândul persoanelor tinere.

„În ultimii ani au văzut o schimbare a demografie în ceea ce privește investitorul. Investitorii români au devenit mult mai pregătiți, să spunem, pe măsură ce, în special după 2020, în perioada pandemiei, când știm că a existat foarte mult timp liber pentru foarte mulți dintre noi. Fiecare și-a găsit noi puncte de interes. Iar din acest punct de vedere am văzut o creștere a interesului, și după cum am vorbit și în cadrul sondajului, investitorii tineri sunt cei care par să fie mai apăsați, să spunem, de faptul că trebuie să-și plaseze economiile sau o parte din economii în soluții care să ofere randamente mai bune”, a punctat Radu Puiu, analist XTB, referindu-se la evoluția profilului investitorilor români.

Oamenii se tem de inflația tot mai ridicată

În paralel, inflația ridicată a determinat tot mai mulți oameni să reevalueze modul în care își păstrează economiile. Atunci când creșterea prețurilor depășește dobânda obținută pentru banii depuși la bancă, puterea de cumpărare a sumelor economisite scade, chiar dacă valoarea nominală a acestora rămâne neschimbată.

„Faptul că foarte mulți ani, undeva trei, patru ani, ne-am confruntat cu o inflație cu aproape de 10% a făcut ca depozitele bancare să nu mai reprezinte o soluție, pentru că randamentul real, adică diferența dintre dobânda pe care o ofereau băncile și inflație era negativă. Asta înseamnă că pe măsură ce trecea fiecare lună, fiecare an, puterea de cumpărare a economiilor lor scădea. Mai mult decât atât, dacă vorbim și despre ce s-a întâmplat cu în cursul euro/ RON, de exemplu, vedem faptul că și această presiune din partea schimbului valutar afectează și mai mult economiile. Și de asta vedem doi factori de risc care făceau ca economiile noastre să-și piardă pe zi ce trece puterea de cumpărare, iar de aici am asistat la această tranziție și căutare, să spunem, din partea investitorilor pentru alternative”, a explicat analistul XTB.

De la depozite bancare și titluri de stat la investiții bursiere

Potrivit explicațiilor oferite de specialistul XTB, interesul pentru alternative de investiții a crescut pe fondul preocupărilor legate de inflație și de evoluția cursului de schimb. Aceste evoluții au determinat o parte dintre români să caute instrumente care să le permită să își gestioneze mai eficient economiile.

„În prima fază am văzut un interes foarte mare pentru obligațiuni, titlurile de stat, în special cele românești, dar și acolo există această problemă – deși oferă o dobândă mai ridicată, de cele mai multe ori aceasta nu depășea inflația și automat ușor, ușor, s-au orientat către indicii bursieri majori și pe măsură ce au făcut primul pas au reușit să afle mai multe spre ceea ce înseamnă să investești și faptul că în momente în care incertitudinea este ridicată, factorii de risc sunt foarte crescuți, atunci trebuie să fii și mai atent la ce fac economiile tale, pentru a nu te trezi că suma pe care o aveai în urmă cu doi ani, nu știu, astăzi valorează cu 10-15% mai puțin și tu practic să fi pierdut și prin faptul că economia și costul traiului s-au scumpit, dar ulterior ai pierdut și prin faptul că nu ți-au protejat economiile și banii pe care îi aveai puși deoparte”, a explicat Radu Puiu.

Analistul a subliniat și importanța familiarizării treptate cu instrumentele financiare, inclusiv prin sume mici, în funcție de posibilitățile fiecărei persoane. În opinia sa, experiența acumulată îi poate ajuta pe investitori să înțeleagă mai bine opțiunile disponibile și să își adapteze strategia la venituri, personalitate și stilul de viață.

„Iar faptul că românii au depozite foarte mare la noi este unul aspect pe care îl știm, au fost foarte multe studii care prezentau acest lucru și acest prim pas către a descoperi noi alternative cred eu că este foarte important chiar și cu sume foarte mici și pentru că afli lucruri noi, înveți și vezi ușor, ușor care ar putea să fie strategia sau planul pe care îl poți crea pentru tine să se potrivească personalității și veniturilor, stilului de viață și așa mai departe. Este foarte important acest lucru”, a declarat Radu Puiu.

Siguranța familiei și locuința, printre principalele obiective ale românilor

Rezultatele sondajului arată că siguranța familiei reprezintă principala prioritate pentru respondenți, fiind menționată de 45% dintre participanți. Pe următoarele poziții se află călătoriile și experiențele importante, indicate de 41%, respectiv renovarea sau îmbunătățirea locuinței, menționată de 40%.

Pe lângă obiectivele legate de familie și locuință, românii își doresc schimbări care să le ofere mai multă flexibilitate în viața de zi cu zi. Astfel, 34% dintre respondenți ar vrea să muncească mai puțin și să aibă mai mult timp liber, în timp ce 31% își propun să își dezvolte propria afacere sau un proiect personal.

Achiziția unei locuințe se află, de asemenea, pe lista obiectivelor importante, fiind menționată de peste un sfert dintre participanții la cercetare. Îndeplinirea acestor planuri depinde însă de posibilitățile financiare și de capacitatea de a economisi constant.

Diferențele dintre generații se reflectă și în tipul obiectivelor urmărite. În grupa de vârstă 25–34 de ani, 37% dintre respondenți își doresc să își continue studiile sau să învețe lucruri noi, iar 30% iau în calcul mutarea într-un alt oraș sau într-o altă țară.

În schimb, dorința de a dezvolta o afacere sau un proiect personal este mai pronunțată în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani, respectiv între 45 și 55 de ani.

„Românii știu ce vor, dar foarte mulți rămân ani întregi în etapa de așteptare. Dincolo de nivelul veniturilor, aici vorbim și despre predictibilitate, încredere și capacitatea de a construi un plan pe termen lung. Cred că una dintre cele mai importante provocări financiare ale momentului este să reducem distanța dintre «mi-aș dori» și „am început”, explică Irina Cristescu, General Manager XTB România, potrivit Mediafax.

Câți români economisesc regulat pentru obiectivele personale

Posibilitatea de a pune bani deoparte rămâne o dificultate pentru o parte importantă a populației. Potrivit sondajului, 24% dintre respondenți afirmă că nu își permit în prezent să economisească pentru planurile pe care și le-au propus.

Doar 18% dintre participanți economisesc sau investesc regulat pentru atingerea unui obiectiv, în timp ce un sfert fac acest lucru numai atunci când bugetul le permite. Datele indică diferențe și între femei și bărbați în privința capacității de a aloca bani pentru planurile personale.

Astfel, 29% dintre femeile participante la cercetare spun că nu își permit să pună bani deoparte în prezent, comparativ cu 18% dintre bărbați. În ceea ce privește economisirea sau investițiile regulate pentru obiectivele personale, proporția este de 21% în rândul bărbaților și de 16% în rândul femeilor.

Aceste rezultate se înscriu în contextul mai larg al dificultăților financiare semnalate de respondenți, care trebuie să își împartă veniturile între cheltuielile curente, responsabilitățile familiale și planurile pe termen lung.

Tinerii de 18–24 de ani, preocupați de primii pași în investiții

Aproape jumătate dintre respondenți consideră că pot înregistra progrese în următoarele 12 luni în direcția obiectivelor lor. Potrivit cercetării, persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani se numără printre cele mai optimiste în privința posibilității de a face schimbări în perioada următoare.

În rândul tinerilor de 18–24 de ani apare însă o dificultate suplimentară: unul din cinci declară că nu știe care ar trebui să fie primii pași pentru a începe. Lipsa unei direcții clare se reflectă și în preocupările legate de deciziile financiare pe termen lung.

Conform sondajului, 36% dintre respondenții din această categorie de vârstă cred că, peste zece ani, ar putea regreta că nu au început să investească mai devreme. La nivelul întregului eșantion, amânarea începerii investițiilor reprezintă cel mai frecvent regret financiar anticipat.

Datele evidențiază astfel diferența dintre intenția de a investi și dificultatea de a identifica o strategie potrivită. Pentru o parte dintre participanți, obstacolele țin de resursele disponibile, în timp ce alții nu sunt siguri cum să înceapă sau preferă să aștepte până când situația economică devine mai previzibilă.

Cum influențează automatizarea continuitatea investițiilor

Datele furnizate de XTB despre utilizatorii Planurilor de Investiții indică evoluții ale comportamentului după ce aceștia încep să investească efectiv. De la lansarea produsului, în 2023, până la momentul prezentării rezultatelor, zeci de mii de români au alimentat cel puțin o dată un astfel de plan, iar numărul utilizatorilor s-a dublat într-un singur an.

Potrivit informațiilor prezentate de companie, aproximativ 80% dintre persoanele care au început să utilizeze aceste planuri au unul care funcționează și în prezent. Două treimi dintre utilizatori au vârste cuprinse între 25 și 44 de ani. Sumele investite la început diferă de la o persoană la alta. Aproximativ doi din zece utilizatori pornesc cu mai puțin de 25 de euro, în timp ce 16% încep cu sume de peste 500 de euro. Ulterior, o treime dintre cei care rămân activi ajung să investească mai mult decât la început.

În ceea ce privește instrumentele selectate, reprezentanții XTB au precizat că cele mai frecvente opțiuni sunt ETF-urile cu expunere pe companii mari din Statele Unite și pe piețele globale. Acestea sunt urmate de investițiile orientate către tehnologie și inteligență artificială, Europa și aur. În medie, un utilizator deține trei ETF-uri într-un Plan de Investiții, potrivit datelor companiei. Structura portofoliilor diferă în funcție de alegerile individuale ale investitorilor și de expunerile urmărite.

Datele centralizate de XTB arată și o asociere între automatizarea contribuțiilor și menținerea activității pe termen mai lung. Dintre utilizatorii români care setează automatizarea după primele săptămâni de la activarea contului, 66% sunt activi și în prezent.

Totodată, aproximativ unul din trei utilizatori care au început să investească în perioada 2023–2024 continuă să contribuie și în prezent. Informațiile prezentate de companie surprind atât diferențele dintre sumele inițiale alocate investițiilor, cât și evoluția contribuțiilor și a comportamentului utilizatorilor în timp.