Cât câștigă profesorii din Europa. Diferența dintre România și țările cu salarii de peste 70.000 de euro

Cât câștigă profesorii din Europa. Diferența dintre România și țările cu salarii de peste 70.000 de euro

Sursă: Dreamstime

Publicat de Hendrik Antonia la 12 octombrie 2026, 17:06

Salariile profesorilor diferă considerabil de la o țară europeană la alta, iar decalajele rămân importante chiar și după ajustarea veniturilor în funcție de costul vieții. Datele arată diferențe semnificative între sistemele de educație, atât în privința salariilor nominale, cât și a puterii de cumpărare pe care acestea o asigură.

Țara europeană în care profesorii câștigă aproape 94.000 de euro pe an. Cum arată clasamentul

Majorarea veniturilor cadrelor didactice se numără printre revendicările sindicatelor care au stat la baza protestelor recente din Franța. Pe lângă salarii mai mari, profesorii solicită personal suplimentar și condiții de muncă îmbunătățite.

Problema reflectă o provocare întâlnită în mai multe state europene: atragerea și păstrarea profesorilor printr-o remunerare competitivă. Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cadrele didactice sunt, în general, plătite mai puțin decât alți angajați cu un nivel similar de educație. Experții avertizează că diferențele salariale pot afecta capacitatea sistemelor de învățământ de a recruta și de a menține personal calificat.

Raportul OCDE „Educația pe scurt” din 2026 compară veniturile profesorilor din 28 de sisteme educaționale. În 2025, salariile reale anuale ale profesorilor din învățământul primar au variat de la 18.669 de euro în Turcia la 74.086 de euro în Danemarca.

Cât câștigă profesorii din învățământul primar în Europa

Valorile prezentate reprezintă câștigurile medii anuale ale profesorilor cu normă întreagă, cu vârste între 25 și 64 de ani, înainte de impozitare. Calculul include salariul de bază, bonusurile de performanță, plățile suplimentare pentru concedii și alte venituri asociate activității profesionale.

După Danemarca, clasamentul salariilor profesorilor din învățământul primar este completat de Islanda, cu 73.752 de euro, Irlanda, cu 69.747 de euro, Germania, cu 69.453 de euro, și Austria, cu 65.851 de euro. Toate aceste sisteme educaționale înregistrează venituri medii anuale de peste 65.000 de euro.

Alte țări și regiuni europene în care profesorii din ciclul primar câștigă peste 50.000 de euro pe an sunt Norvegia, cu 59.453 de euro, Comunitatea Flamandă a Belgiei, cu 59.105 euro, Irlanda de Nord, cu 57.838 de euro, și Scoția, cu 57.619 euro.

Lista continuă cu Comunitatea Franceză a Belgiei, unde salariul mediu este de 55.689 de euro, Țara Galilor, cu 52.894 de euro, Finlanda, cu 52.272 de euro, și Anglia, cu 50.727 de euro. Datele evidențiază diferențe considerabile între sistemele de educație europene, inclusiv între regiunile care fac parte din același stat.

Germania conduce între marile economii europene

În comparația marilor economii europene, Germania înregistrează cel mai ridicat salariu mediu pentru profesorii din învățământul primar. Cele patru națiuni ale Regatului Unit depășesc, de asemenea, pragul de 50.000 de euro anual.

În Franța, venitul mediu anual al profesorilor din ciclul primar este de 41.968 de euro, în timp ce în Italia ajunge la 32.100 de euro. Pentru Spania nu este disponibilă o valoare comparabilă în datele prezentate.

La polul inferior al clasamentului se află șapte țări în care salariile reale anuale ale profesorilor din învățământul primar sunt sub 25.000 de euro. Cehia înregistrează 24.457 de euro, Ungaria 23.181 de euro, iar Slovacia 22.936 de euro.

În România, salariul mediu anual indicat pentru profesorii din învățământul primar este de 20.805 euro. Valoarea este apropiată de cea înregistrată în Letonia, unde media ajunge la 20.516 euro. Grecia și Turcia se situează la capătul inferior al comparației, cu 18.746 de euro, respectiv 18.669 de euro.

Daniel Wisniewski, secretarul general al Federației Europene a Angajatorilor din Educație, a explicat pentru Euronews Business că diferențele salariale reflectă mai mulți factori, nu o singură cauză. „Diferențele mari în salariile profesorilor europeni reflectă diferențele dintre nivelurile naționale de venit, structurile salariale, calificările și progresul în carieră, mai degrabă decât un singur factor”, a declarat acesta.

elevi, profesor
SURSA FOTO: Dreamstime – elevi, profesor

Profesorii de liceu au, în general, venituri mai mari

Salariile profesorilor din învățământul secundar superior sunt, în general, mai mari decât cele ale cadrelor didactice din școlile primare. Există însă și excepții: în Turcia și Irlanda de Nord, veniturile profesorilor din cele două niveluri de educație nu urmează această tendință.

În Scoția, Lituania și Estonia, salariile sunt identice pentru profesorii din învățământul primar și cei din învățământul secundar superior. În celelalte sisteme analizate, diferențele depind de structurile salariale și de regulile aplicabile fiecărui nivel de educație.

Pentru profesorii de liceu, salariile anuale variază de la 17.615 euro în Turcia la 93.938 de euro în Islanda. Danemarca, cu 85.999 de euro, și Germania, cu 80.163 de euro, depășesc, de asemenea, pragul de 80.000 de euro.

Cele mai mari diferențe salariale în favoarea profesorilor din învățământul secundar superior se observă în Islanda, Finlanda, Belgia, Danemarca, Austria și Germania. În aceste sisteme, cadrele didactice de liceu câștigă cu cel puțin 10.000 de euro pe an mai mult decât profesorii din ciclul primar.

Cum influențează costul vieții salariile profesorilor

Salariul nominal nu reflectă întotdeauna cantitatea de bunuri și servicii pe care un angajat o poate cumpăra. În țările în care prețurile sunt ridicate, un venit mai mare poate avea o putere de cumpărare mai redusă decât un salariu inferior dintr-un stat cu un cost al vieții mai scăzut.

Pentru a compara mai bine veniturile profesorilor, Euronews Business a ajustat datele salariale ale OCDE în monede naționale, folosind paritățile puterii de cumpărare publicate de Eurostat pentru cheltuielile de consum final ale gospodăriilor.

Rezultatele sunt exprimate în standarde ale puterii de cumpărare (SPC), o unitate comună care permite compararea volumului de bunuri și servicii ce poate fi achiziționat în diferite țări. Calculul utilizează prețurile medii din Uniunea Europeană drept reper.

Metodologia diferă de cea folosită de OCDE pentru comparațiile internaționale ale puterii de cumpărare, care sunt exprimate în dolari americani ajustați în funcție de paritatea puterii de cumpărare. Din acest motiv, clasamentele rezultate prin cele două metode nu sunt identice.

După ajustarea pentru diferențele de preț, profesorii din Germania înregistrează cel mai ridicat nivel al puterii de cumpărare dintre sistemele de educație comparate. Pentru profesorii din învățământul primar, valoarea medie anuală variază de la 21.456 SPC în Grecia la 64.143 SPC în Germania.

Daniel Wisniewski a subliniat că diferențele rămân importante chiar și după luarea în calcul a costului vieții. Acest lucru indică faptul că nivelurile prețurilor nu explică singure variațiile salariale dintre țările europene.

„Politicile salariale naționale, cerințele de calificare, grilele de carieră, experiența și câștigurile disponibile în profesiile alternative pentru absolvenți contribuie, de asemenea, semnificativ la decalajul rămas”, a declarat reprezentantul Federației Europene a Angajatorilor din Educație.

Salariile ajustate pentru puterea de cumpărare

După Germania, în clasamentul puterii de cumpărare pentru profesorii din învățământul primar urmează Austria, cu 58.265 SPC, Danemarca, cu 53.036 SPC, Irlanda, cu 51.226 SPC, și Comunitatea Flamandă a Belgiei, cu 50.846 SPC.

La celălalt capăt al comparației se află Grecia, cu 21.456 SPC, urmată de Letonia, cu 24.670 SPC, Slovacia, cu 26.916 SPC, Cehia, cu 27.349 SPC, și Estonia, cu 28.197 SPC. Aceste valori indică un nivel mai redus al puterii de cumpărare a salariilor profesorilor din ciclul primar în sistemele educaționale respective.

Și în cazul profesorilor din învățământul secundar superior, Germania ocupă prima poziție în clasamentul general, cu 74.034 SPC. Grecia se află pe ultimul loc, cu 23.289 SPC.

În rândul marilor economii europene comparate, Italia înregistrează 36.964 SPC pentru profesorii de liceu. Trei dintre națiunile Regatului Unit se situează după Germania în clasamentul prezentat, în timp ce Anglia, cu 43.091 SPC, se află sub Franța, unde valoarea ajunge la 46.058 SPC.

Profesorul Mihails Hazans, de la Universitatea din Letonia, a remarcat că statele aflate în partea superioară a clasamentului salariilor ajustate în funcție de puterea de cumpărare au și un produs intern brut pe cap de locuitor semnificativ peste media Uniunii Europene.

„Factorii care stau la baza acestor diferențe includ tradițiile și normele sociale, puterea sindicatelor profesorilor, precum și volumul de muncă efectiv acoperit de salariile legale”, a declarat Mihails Hazans pentru Euronews Business.

România și alte țări își schimbă poziția după ajustarea salariilor

Compararea salariilor nominale cu valorile ajustate în funcție de puterea de cumpărare arată că unele țări își schimbă considerabil poziția în clasament. Diferențele sunt legate de nivelurile prețurilor și de capacitatea veniturilor de a acoperi cheltuielile obișnuite.

Pentru profesorii din învățământul primar, Turcia înregistrează cea mai mare creștere a poziției, urcând șase locuri după ajustare. Polonia avansează cinci locuri, în timp ce Comunitatea Franceză a Belgiei și România urcă fiecare câte patru poziții.

Aceste schimbări arată că salariile din țările respective au o poziție relativ mai bună atunci când comparația ia în considerare diferențele dintre nivelurile prețurilor, nu doar valorile nominale exprimate în euro.

Islanda înregistrează cea mai mare scădere în clasamentul ajustat, coborând de pe locul al doilea pe locul al doisprezecelea. Suedia și Estonia pierd, la rândul lor, câte trei poziții.

Clasamentele OCDE bazate pe dolari internaționali ajustați în funcție de puterea de cumpărare diferă de rezultatele Euronews Business, care utilizează datele Eurostat. În comparația OCDE, Turcia ocupă o poziție mai ridicată, situându-se pe locul al unsprezecelea pentru profesorii din învățământul primar și pe locul al șaptesprezecelea pentru profesorii de liceu.

Salariile profesorilor și concurența cu alte profesii

Diferențele de venit dintre cadrele didactice și alți angajați cu studii superioare reprezintă o altă problemă semnalată de experți. Potrivit lui Daniel Wisniewski, în țările membre OCDE, salariile reale ale profesorilor din învățământul primar și secundar general reprezintă, în medie, între 87% și 95% din câștigurile lucrătorilor cu studii terțiare.

Această diferență înseamnă că persoanele cu un nivel de educație comparabil pot obține venituri mai mari dacă aleg alte profesii. Diferențele salariale pot influența astfel atractivitatea carierei didactice, în special în raport cu alternativele profesionale disponibile absolvenților.

„Salariile profesorilor nu sunt în mod constant suficient de competitive pentru a atrage și a reține profesorii din întreaga Europă”, a declarat Daniel Wisniewski.

La rândul său, Jelmer Evers, directorul european al Comitetului Sindical European pentru Educație, a susținut că remunerarea profesorilor ar trebui să fie cel puțin comparabilă cu cea a altor angajați care au calificări și responsabilități similare. Potrivit acestuia, nivelul salariilor ar trebui să reflecte complexitatea profesiei didactice și importanța sa pentru societate.

Informații articol
Publicat în: Social
Despre autor
Hendrik Antonia

Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.