Radu Burnete: România are nevoie de 16 miliarde de euro în plus pentru ca educația să primească 6% din PIB

Consilierul prezidențial Radu Burnete susține că România are nevoie de venituri suplimentare pentru a crește finanțarea educației la 6% din PIB. Potrivit estimărilor sale, majorarea ar necesita încă 16 miliarde de euro, sumă imposibil de obținut doar prin redistribuirea bugetului existent.

Radu Burnete: România are nevoie de 16 miliarde de euro în plus pentru ca educația să primească 6% din PIB

România nu poate crește finanțarea educației la 6% din PIB doar prin redistribuirea fondurilor existente, ci are nevoie de venituri suplimentare, a declarat consilierul prezidențial Radu Burnete, la o dezbatere organizată pe 23 octombrie 2026, în cadrul Astra Film Festival. Acesta a estimat că majorarea finanțării cu trei puncte procentuale din PIB ar presupune aproximativ 16 miliarde de euro în plus. În schimb, fostul ministru al Educației Mircea Miclea a susținut că problema ține, în primul rând, de prioritățile politice ale statului.

Discuția a avut loc în cadrul dezbaterii „Abandonul școlar în perspectiva falimentului statal”, pornind de la întrebarea de unde ar putea România să obțină încă două-trei puncte procentuale din PIB pentru educație, în condițiile în care lipsa banilor este invocată frecvent pentru a justifica finanțarea redusă a sistemului.

Mircea Miclea a explicat că bugetul public ar trebui construit în funcție de prioritățile statului, având în vedere că nevoile societății depășesc în mod constant resursele disponibile. În opinia sa, autoritățile trebuie să stabilească domeniile cărora le acordă prioritate și să distribuie fondurile în consecință.

Fostul ministru a argumentat că investițiile în educație pot contribui la reducerea diviziunilor sociale și a vulnerabilității populației la manipulare, precum și la creșterea prosperității. O populație mai bine pregătită profesional poate obține venituri mai mari, ceea ce ar contribui și la majorarea încasărilor fiscale. Totodată, educația ar putea favoriza funcționarea mai eficientă a instituțiilor publice, prin pregătirea mai bună a persoanelor care ocupă funcții de conducere.

În acest context, Mircea Miclea a susținut că declararea educației drept prioritate națională trebuie să se reflecte în mod concret în repartizarea banilor publici. Potrivit acestuia, dacă autoritățile consideră educația o prioritate, trebuie să îi aloce fonduri înainte de a distribui resursele rămase către alte domenii.

„Când ai o sumă de bani și nu sunt suficienți banii aceia, pentru că nevoile sunt tot timpul mai mari decât resursele, și la nivel de individ, și la nivel de societate, tot timpul trebuie să stabilești priorități. Și atunci se alocă bugetul în funcție de priorități.

Dacă educația este cu adevărat importantă, ca să nu mai fie atâta diviziune socială, ca să nu mai fim atât de vulnerabili la obscurantism și manipulări, ca să avem o țară mai prosperă, pentru că sunt oamenii mai calificați și câștigă mai mulți bani, și statul încasează mai mulți bani, ca să avem instituții mai funcționale, pentru că ajung să ocupe funcțiile de conducere oameni care sunt bine pregătiți, atunci stabilești că educația este o prioritate și din banii noștri, din munca noastră, aloci mai mulți bani pentru educație.

Dacă se declară că educația este o prioritate, trebuie alocați bani pentru educație, pentru restul ceea ce mai rămâne”, a afirmat acesta.

În replică, Radu Burnete a admis că reformarea administrației publice și reducerea cheltuielilor unor instituții ar putea genera economii la bugetul de stat. Consilierul prezidențial a susținut însă că aceste măsuri nu ar fi suficiente pentru a acoperi integral o creștere atât de mare a finanțării educației.

Burnete a arătat că România are nevoie de o reorganizare administrativ-teritorială, precum și de măsuri pentru reducerea cheltuielilor instituțiilor care utilizează prea multe resurse publice. În opinia sa, aceste reforme trebuie realizate, dar economiile obținute nu ar putea acoperi singure necesarul suplimentar de finanțare.

Consilierul prezidențial a estimat că diferența dintre o finanțare a educației de aproximativ 3% din PIB și una de 6% ar însemna circa 16 miliarde de euro în plus anul viitor, echivalentul a peste 50 de miliarde de lei. El a explicat că această sumă nu poate fi obținută exclusiv prin redistribuirea fondurilor între capitolele bugetare.

Pentru atingerea țintei de 6% din PIB pentru educație și de 5% din PIB pentru apărare, România ar avea nevoie de venituri suplimentare, care ar putea proveni atât din îmbunătățirea colectării taxelor de către ANAF, cât și din economiile rezultate în urma reformelor administrative, a mai precizat Radu Burnete.

„Cu siguranță avem nevoie să redesenăm harta administrativă și teritorială a României și asta va aduce niște economii. Cu siguranță avem instituții care cheltuie prea mulți bani și asta va aduce niște economii. Și lucrurile astea trebuie făcute.

Dar să știți că 3% din PIB anul viitor înseamnă cam 16 miliarde de euro, peste 50 de miliarde de lei. Banii ăștia nu pot fi realocați din altă parte. Banii ăștia, dacă vrem să îi alocăm la educație, trebuie să fie bani în plus. Sigur, o parte colectați mai bine de ANAF, o parte din anumite reforme, chiar asta administrativ-teritorială, dar trebuie să fie bani în plus dacă vrem să ajungem la 6% educație și 5% pentru apărare”, a spus Radu Burnete.

Radu Burnete cere o administrare mai bună a banilor publici înainte de majorarea taxelor pentru educație

Mircea Miclea a intervenit în discuție, exprimându-și convingerea că România va putea asigura o finanțare de 3% din PIB pentru educație și de 5% din PIB pentru apărare, întrucât resursele necesare vor fi găsite.

Radu Burnete a explicat că majorarea bugetului educației ar presupune fie obținerea unor venituri suplimentare, fie reducerea finanțării altor domenii importante. Consilierul prezidențial a arătat că este de acord cu necesitatea stabilirii unor noi priorități bugetare, însă a atras atenția că principalele cheltuieli ale statului vizează și armata, poliția și sistemul de sănătate.

Potrivit acestuia, o altă problemă este lipsa de încredere a cetățenilor în capacitatea clasei politice de a administra eficient și corect banii publici. Burnete a explicat că, în aceste condiții, eventualele propuneri de majorare a taxelor pentru finanțarea educației ar putea fi întâmpinate cu reticență de populație, pe fondul temerilor că fondurile suplimentare nu vor fi utilizate corespunzător.

Consilierul prezidențial a susținut că responsabilitatea pentru recâștigarea încrederii publice revine în primul rând clasei politice, care trebuie să demonstreze că poate gestiona mai bine resursele existente înainte de a solicita contribuții suplimentare din partea cetățenilor.

În concluzie, Radu Burnete a reiterat că România nu poate ajunge la o finanțare a educației de 6% din PIB doar prin redistribuirea sumelor din actualul buget, în condițiile structurii actuale de finanțare a statului.

„Sunt de acord cu domnul Miclea că trebuie să reprioritizăm, să spunem că alte locuri primesc mai puțină finanțare, dar celelalte lucruri, să știți că vor fi armata, poliția, sănătatea. Astea sunt marile cheltuieli ale statului român.

Cred că echilibrul [este] între clasa politică și cetățeni, pentru că cetățenii nu au încredere că politicienii vor cheltui judicios banii și că nu-i vor fura. Și atunci, oricând va veni un politician pe scenă să spună: vrem să vă creștem taxa X sau Y ca să finanțăm educația, răspunsul de acolo va fi: lasă-ne în pace.

Și aici primul pas trebuie făcut din lumea politică, adică trebuie administrat mai bine banul public, ca să poți să vii să ceri mai mult. Nu o să putem aloca 6% la educație doar mișcând niște capitole în actualul buget și cu actuala structură de finanțare a statului”, a concluzionat Radu Burnete.

Educația primește 3,02% din PIB în 2026, în timp ce obligația legală de finanțare a învățământului preuniversitar este amânată

Schimbul de replici a avut loc în contextul în care finanțarea educației rămâne sub nivelul de 6% din PIB prevăzut în legislație, iar măsurile de reducere a cheltuielilor adoptate în 2025, prin Legea nr. 141/2025, au inclus majorarea normei didactice de predare și modificarea modului de calcul al plății cu ora.

În cadrul aceleiași dezbateri, Radu Burnete a descris educația drept cel mai important domeniu care nu primește suficientă atenție. La rândul său, fostul ministru al Educației Mircea Miclea a criticat majorarea normei didactice, avertizând asupra dificultăților de asigurare a personalului didactic în școlile din mediul rural și din orașele mici.

Potrivit fișei bugetare a Ministerului Educației și Cercetării, suma programată de la bugetul de stat pentru capitolul „Învățământ” în 2026 este de 62,14 miliarde de lei. Raportată la produsul intern brut estimat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză la 2.056 de miliarde de lei, în prognoza de primăvară din mai 2026, această alocare reprezintă 3,02% din PIB. Instituția estimează pentru anul 2026 o creștere economică de numai 0,1% față de 2025.

Procentul de 3,02% reflectă exclusiv raportul dintre suma programată de la bugetul de stat pentru acest capitol și PIB-ul estimat pentru 2026. Acesta nu reprezintă totalul cheltuielilor publice pentru educație, care includ și alte surse de finanțare.

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 prevede, la articolul 134, alocarea a minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru finanțarea învățământului preuniversitar. Aplicarea acestei prevederi a fost însă amânată succesiv de Guvern.

Fostul ministru al Educației Daniel David a recunoscut public această practică, explicând că Executivul amână intrarea în vigoare a obligației legale de finanțare. Potrivit acestuia, Guvernul respectă formal legea prin prorogarea repetată a aplicării prevederii.

Astfel, în timp ce autoritățile invocă lipsa resurselor bugetare pentru a justifica dificultățile de creștere a finanțării educației, obligația legală privind alocarea a minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru învățământul preuniversitar continuă să fie amânată.