România plătește scump pentru reducerea deficitului bugetar. Șapte greșeli ar fi afectat economia și populația

Consolidarea fiscal-bugetară din România este necesară pentru reducerea deficitului, însă modul în care au fost aplicate măsurile de austeritate a afectat economia și puterea de cumpărare a populației, susține profesorul universitar Cristian Socol. Economistul identifică șapte greșeli majore în procesul de ajustare bugetară. Acesta avertizează că majorările de taxe, reducerile de cheltuieli și lipsa reformelor structurale au pus presiune asupra populației și companiilor, fără să ofere garanții privind stabilitatea finanțelor publice pe termen lung.

Cristian Socol: Consolidarea fiscal-bugetară este obligatorie, dar România a ales o ajustare care afectează creșterea economică

Consolidarea fiscal-bugetară din România reprezintă o obligație asumată prin Planul Național Bugetar Structural pe termen mediu 2025-2031 și prin Procedura de Deficit Excesiv, însă reducerea dezechilibrelor nu ar trebui realizată prin măsuri care slăbesc economia și reduc nivelul de trai, consideră profesorul universitar Cristian Socol.

Într-o analiză realizată în exclusivitate pentru Mediafax, economistul explică faptul că România nu își permite să urmeze modelul unor state europene dezvoltate, care au traversat perioade de cinci până la șapte ani cu deficite bugetare ridicate, în paralel cu absorbția accelerată a fondurilor europene.

Italia, Spania, Portugalia, Austria și Grecia au utilizat asemenea mecanisme în anumite etape ale modernizării economice. România se confruntă însă cu restricții impuse de regulile fiscale europene, cerințele creditorilor și agențiilor de rating, incertitudinile externe și propria poziție economică și geopolitică.

În opinia profesorului, aceste constrângeri limitează ritmul convergenței economice și sporesc riscul ca România să rămână blocată în capcana venitului mediu. Economistul amintește că, în ultimele două decenii, țara a depășit Grecia, Croația, Letonia, Slovacia și Ungaria la indicatorii de convergență economică la care face referire și s-a apropiat de Polonia, dar avertizează că menținerea progresului nu este garantată.

Cristian Socol susține că succesul ajustării bugetare depinde de distribuirea echitabilă a costurilor, etapizarea măsurilor, protejarea investițiilor în educație, sănătate, cercetare și inovare, precum și de introducerea unor stimulente economice cu impact bugetar limitat.

Profesorul precizează că a prezentat încă din iunie 2025 principiile unei consolidări eficiente, pornind de la experiențele statelor europene din ultimul deceniu. În evaluarea sa, autoritățile nu au valorificat suficient aceste exemple și nici recomandările formulate în cadrul dezbaterilor economice.

Totodată, economistul subliniază că nu toate deciziile adoptate trebuie considerate greșite, însă apreciază că efectele cumulate asupra economiei și populației indică probleme importante de concepție și implementare.

Potrivit cifrelor invocate în analiză, economia ar fi înregistrat scăderi importante ale consumului, producției industriale și investițiilor străine directe, concomitent cu pierderea a 73.200 de locuri de muncă stabile. Profesorul susține că puterea de cumpărare a salariilor a cunoscut cea mai accentuată deteriorare din ultimii 15 ani, iar cea a pensiilor, din ultimii 25 de ani.

Acesta avertizează și asupra încetinirii PIB-ului potențial și a productivității totale a factorilor, indicatori relevanți pentru capacitatea economiei de a susține creșterea prin tehnologie, inovare și capital uman. Aceste evaluări și comparații statistice aparțin autorului analizei.

Povara consolidării fiscal-bugetare a fost transferată către românii cu venituri mici și medii

Prima greșeală identificată de Cristian Socol privește distribuirea costurilor ajustării fiscale, care, în opinia sa, a afectat disproporționat gospodăriile vulnerabile și clasa de mijloc.

Economistul consideră că autoritățile au urmărit în principal atingerea unor ținte cantitative de deficit, fără să acorde suficientă atenție efectelor sociale și economice pe termen lung.

Printre măsurile criticate se numără modificările privind contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru mame, veterani și persoane cu dizabilități, eliminarea unor burse de excelență pentru olimpici și majorarea TVA aplicată cărților.

Cristian Socol apreciază că prezentarea măsurilor restrictive drept dovadă de fermitate politică a favorizat decizii insuficient fundamentate și a accentuat opoziția publică.

Profesorul ridică și problema obligațiilor bugetare amânate, solicitând clarificarea situației facturilor neachitate, a lucrărilor recepționate, dar nefacturate, a rambursărilor de TVA întârziate și a necesarului de finanțare pentru programele SAFE și PNRR.

În analiza sa este menționată o estimare de peste 30 de miliarde de lei reprezentând obligații transferate către perioadele următoare. Economistul precizează că validarea acestei cifre ar putea modifica evaluarea rezultatelor consolidării bugetare.

Majorările de taxe au înlocuit reformele structurale ale statului

A doua problemă semnalată privește orientarea politicii fiscal-bugetare către creșterea veniturilor prin taxe și reducerea unor cheltuieli, în locul restructurării mecanismelor care generează dezechilibre permanente.

Cristian Socol consideră că ajustarea a avut predominant un caracter contabil, fără o strategie macroeconomică suficient de clară și fără o etapizare care să permită economiei să absoarbă gradual impactul măsurilor.

Potrivit economistului, creșterea veniturilor bugetare a fost susținută prin majorarea TVA, a accizelor, a impozitului pe dividende și a impozitelor pe proprietate.

În paralel, reducerea cheltuielilor a vizat personalul bugetar, investițiile publice finanțate de la buget, bursele elevilor și studenților, precum și înghețarea pensiilor și a unor prestații sociale.

Profesorul atrage atenția că, în același timp, cheltuielile cu dobânzile și funcționarea statului au crescut, în timp ce problemele structurale au rămas nerezolvate.

Printre acestea se numără ponderea redusă a veniturilor fiscale în PIB, birocrația asociată inițierii investițiilor și întârzierea reformei administrației publice.

Reducerile de cheltuieli au afectat educația, sănătatea, cercetarea și investițiile

A treia greșeală identificată de profesorul universitar este diminuarea unor cheltuieli esențiale pentru dezvoltarea economică pe termen lung, fără evaluări suficiente privind eficiența acestora.

Cristian Socol susține că o consolidare bugetară calitativă presupune identificarea cheltuielilor ineficiente și restructurarea lor, nu aplicarea uniformă a reducerilor bugetare.

Economistul indică drept alternativă practica analizelor sistematice de eficiență a cheltuielilor publice, cunoscute sub denumirea de spending review, utilizate în economiile dezvoltate.

Aceste evaluări pot fundamenta reorganizarea instituțiilor, digitalizarea serviciilor administrative, redistribuirea personalului din structurile supradimensionate și limitarea angajărilor acolo unde necesarul de personal este deja acoperit.

O altă măsură propusă este extinderea achizițiilor publice centralizate, pentru reducerea costurilor și îmbunătățirea controlului asupra utilizării fondurilor.

În opinia sa, asemenea intervenții ar putea produce economii permanente, fără deteriorarea calității serviciilor publice, spre deosebire de reducerile generale aplicate fără diferențiere.

Ritmul prea rapid al consolidării fiscal-bugetare a amplificat presiunile asupra economiei

A patra eroare evidențiată de Cristian Socol privește viteza cu care au fost introduse majorările de taxe și reducerile de cheltuieli, într-un interval pe care economistul îl consideră prea scurt pentru capacitatea de adaptare a economiei.

Profesorul susține că ajustările bruște au afectat simultan consumul, producția, investițiile și ocuparea forței de muncă, generând riscul unui cerc vicios al austerității.

În analiza sa este invocată o estimare de contracție a PIB-ului real cuprinsă între 0,5% și 0,7% pentru anul 2026. Potrivit economistului, o asemenea evoluție poate determina creșterea ponderii deficitului și datoriei publice în PIB peste nivelurile anticipate.

Astfel, o parte dintre economiile obținute prin măsuri restrictive ar putea fi diminuate de slăbirea activității economice și a bazei de impozitare.

Cristian Socol face referire la recomandările instituțiilor economice internaționale și naționale, inclusiv BNR, Consiliul Fiscal, FMI, Banca Mondială și OCDE, în favoarea unei ajustări graduale.

El consideră că îmbunătățirea anuală a soldului bugetar primar cu aproximativ 0,8-1 punct procentual din PIB ar fi permis o absorbție mai puțin abruptă a șocului fiscal.

Combaterea evaziunii fiscale și reducerea risipei au rămas în urma majorărilor de taxe

A cincea problemă semnalată privește lipsa unei distribuții echitabile a efortului fiscal între contribuabili, în condițiile în care persoanele și companiile care își achită obligațiile au suportat costuri suplimentare.

Cristian Socol susține că gospodăriile cu venituri mici și medii au fost afectate atât prin înghețarea sau reducerea veniturilor, cât și prin scumpirile asociate majorării TVA și accizelor.

Potrivit estimărilor prezentate de economist, povara creșterii TVA este resimțită de gospodăriile sărace de trei până la patru ori mai puternic decât de cele cu venituri ridicate.

La aceste presiuni s-au adăugat majorarea prețurilor energiei, în contextul liberalizării pieței, și creșterea impozitelor pe proprietate.

În cazul companiilor, profesorul menționează efectul cumulat al taxelor suplimentare și al reducerii unor scheme de sprijin sau stimulente economice.

În același timp, economistul apreciază că rezultatele combaterii fraudei și evaziunii fiscale au rămas insuficiente.

Analiza indică o economie subterană estimată la 29% din PIB și o evaziune fiscală evaluată la 8-10% din PIB, valori prezentate de autor pentru a evidenția dimensiunea pierderilor potențiale de venituri bugetare.

O altă problemă privește recuperarea arieratelor la bugetul general consolidat.

Cristian Socol menționează restanțe de 8,7 miliarde de lei la bugetul asigurărilor sociale de stat și de 4,1 miliarde de lei la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Profesorul atrage atenția asupra situațiilor în care contribuțiile reținute de la angajați nu sunt virate către buget, fapte care pot atrage răspunderea penală în condițiile prevăzute de lege.

Lipsa dialogului și a comunicării transparente a diminuat încrederea populației

A șasea greșeală identificată de Cristian Socol este absența unui sprijin politic și social suficient de larg pentru măsurile de consolidare fiscal-bugetară.

Economistul consideră că autoritățile nu au explicat clar populației necesitatea fiecărei intervenții, durata sacrificiilor și beneficiile economice urmărite.

Profesorul critică utilizarea repetată a argumentului privind situația fiscală moștenită, comunicarea publică a unor mesaje alarmante și lipsa consultărilor reale în cadrul coaliției de guvernare.

În acest context, el face referire și la un interviu acordat Bloomberg, pe care îl consideră relevant pentru modul în care a fost prezentată situația economică.

Potrivit analizei, partenerii sociali și reprezentanții societății nu au fost implicați suficient în fundamentarea deciziilor, iar explicațiile guvernamentale nu au reușit să construiască un consens în jurul obiectivelor fiscale.

Cristian Socol susține că măsurile cu impact asupra întregii populații necesită comunicare accesibilă, consultare și prezentarea transparentă a rezultatelor așteptate.

În opinia sa, susținerea publică nu poate fi obținută prin mesaje partizane sau campanii de comunicare care înlocuiesc dezbaterea economică.

Consolidarea fiscal-bugetară nu a fost însoțită de un calendar clar pentru relansarea economiei

Ultima greșeală identificată de profesorul universitar privește absența unei strategii publice care să explice etapele ajustării bugetare și momentul în care economia ar urma să revină la o creștere susținută.

Cristian Socol apreciază că autoritățile nu au comunicat suficient de clar obiectivul final, termenele de implementare și condițiile în care măsurile restrictive ar putea fi relaxate.

În opinia economistului, populația ar fi trebuit să cunoască durata estimată a perioadei de austeritate și modul în care stabilizarea finanțelor publice urma să se reflecte în investiții, venituri și servicii publice.

Profesorul critică și campaniile de comunicare bazate pe prezentarea unor imagini negative despre instituțiile publice, considerând că acestea nu pot înlocui o strategie economică fundamentată.

El susține că structura ajustării fiscale trebuie să rezulte dintr-o viziune coerentă asupra dezvoltării economice, nu exclusiv din necesitatea reducerii rapide a unor cheltuieli.

Cristian Socol face trimitere la conceptul de „distrugere creatoare”, formulat de economistul Joseph Schumpeter și dezvoltat ulterior în modelul Aghion-Howitt, pentru a explica diferența dintre austeritatea bazată pe reduceri imediate și transformările structurale care pot susține productivitatea și creșterea economică pe termen lung.