Datoria publică a României a trecut pragul de 60% din PIB. Legea impune înghețarea cheltuielilor cu salariile și asistența socială

România a depășit un prag critic în privința datoriei publice. Datele Eurostat arată că aceasta a ajuns la 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din 2026, situație care activează mecanismele prevăzute de Legea responsabilității fiscal-bugetare. Cadrul legal impune, printre altele, menținerea măsurilor pentru reducerea datoriei și înghețarea cheltuielilor salariale și cu asistența socială. Ministerul Finanțelor estimează că nivelul datoriei va continua să crească în următorii ani, până la 63,9% din PIB în 2028.

Datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB

Ministerul Finanțelor a prezentat Guvernului situația finanțelor publice după publicarea celor mai recente date Eurostat. Statisticile comunicate la 21 iulie arată că datoria publică, calculată potrivit metodologiei Uniunii Europene, reprezenta 60,1% din PIB la finalul primelor trei luni din 2026.

Depășirea nivelului de 60% nu reprezintă doar un indicator statistic. Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 stabilește mai multe praguri ale datoriei – 45%, 50%, 55% și 60% din PIB – iar atingerea fiecăruia presupune aplicarea unor măsuri de intervenție.

Executivul explică evoluția datoriei inclusiv prin deficitele bugetare ridicate acumulate în ultimii ani și prin necesitatea refinanțării obligațiilor ajunse la scadență. România se află în procedură de deficit excesiv încă din 2020.

”Având în vedere că România se află în procedura de deficit excesiv începând cu anul 2020, datoria publică a crescut gradual atât pentru acoperirea deficitelor bugetare ridicate, cât şi pentru refinanţarea datoriei publice scadente. Legea responsabilităţii fiscal-bugetare 69/2010 instituie un mecanism gradual de intervenţie în condiţiile în care nivelul ponderii datoriei publice depăşeşte pragurile de 45%, 50%, 55% şi respectiv 60% din PIB. În condiţiile în care datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene a depăşit nivelul de 60% din PIB, cadrul legal prevede menţinerea măsurilor aferente pragurilor anterioare, inclusiv cele referitoare la programul de reducere a ponderii datoriei publice în PIB, şi îngheţarea cheltuielilor salariale şi de asistenţă socială”, precizează Executivul într-un comunicat.

Ce se întâmplă cu salariile și cheltuielile de asistență socială

Trecerea datoriei peste 60% din PIB aduce în prim-plan restricțiile prevăzute de legislația fiscal-bugetară. În actualele condiții, Guvernul trebuie să mențină măsurile corespunzătoare pragurilor depășite anterior, precum și programul destinat reducerii ponderii datoriei.

Una dintre cele mai importante consecințe vizează cheltuielile statului cu personalul și asistența socială. Cât timp datoria se menține peste acest nivel, legea nu permite Guvernului să aprobe măsuri care duc la creșterea cheltuielilor totale din aceste două categorii.

Măsurile necesare trebuie transpuse printr-un act normativ cu putere de lege cel târziu în semestrul următor celui în care a fost constatată depășirea pragului. În actuala situație, termenul indicat este semestrul al doilea din 2026.

Guvernul amintește însă că încă din 2025 au fost adoptate măsuri fiscale cu impact semnificativ, atât la începutul exercițiului bugetar, cât și ulterior, prin două pachete mai ample destinate consolidării finanțelor publice și disciplinei bugetare.

Datoria publică ar putea urca la 63,9% din PIB

Perspectivele Ministerului Finanțelor indică o continuare a creșterii datoriei pe termen scurt și mediu.

Pentru întregul an 2026 este anticipată o datorie de 61,8% din PIB. În 2027, ponderea ar urma să ajungă la 63,3%, iar în 2028 la 63,9%.

Abia ulterior este anticipată intrarea treptată pe o traiectorie descendentă. Ministerul avertizează însă că acest scenariu depinde direct de respectarea măsurilor de ajustare fiscală și de reducerea efectivă a deficitului bugetar.

”Această evoluţie nu este automată, ci este condiţionată de implementarea consecventă a programului de ajustare fiscal-bugetară şi de materializarea reducerii deficitului în linie cu traiectoria asumată prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu. România se află în continuare în procedura de deficit excesiv, iar cadrul european de guvernanţă fiscală stabileşte plafoane anuale pentru creşterea cheltuielilor nete. Respectarea acestora trebuie să conducă gradual la reducerea deficitului sub 3% din PIB şi la înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă”, se menţionează în comunicat.

România trebuie să reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB

Presiunea asupra finanțelor publice vine și din regulile fiscale europene. Regulamentul UE 2024/1263 prevede stabilirea unei traiectorii de referință a cheltuielilor nete pentru statele în care datoria depășește 60% din PIB sau deficitul bugetar trece de 3%.

Ținta este ca, până la finalul perioadei de ajustare, datoria să se îndrepte în mod credibil către scădere, iar deficitul să coboare sub limita de 3% din PIB și să rămână ulterior sub acest nivel.

Pentru România, procesul este cuprins în Planul bugetar-structural național pe termen mediu, care stabilește reformele, investițiile, măsurile fiscale și evoluția cheltuielilor nete pe parcursul unei perioade de ajustare de șapte ani.

”Aceasta trebuie să asigure că, până la sfârşitul perioadei de ajustare, datoria publică este plasată pe o traiectorie descendentă plauzibilă, inclusiv în scenarii nefavorabile, iar deficitul bugetar este redus şi menţinut sub 3% din PIB. În cazul României, măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar şi stabilizarea datoriei publice sunt concretizate în Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu, care stabileşte traiectoria cheltuielilor nete, măsurile fiscal-bugetare, reformele şi investiţiile asumate pentru perioada de ajustare de 7 ani. Planul României a fost evaluat de Comisia Europeană şi aprobat prin recomandare de către Consiliul Uniunii Europene la 21 ianuarie 2025. Planul bugetar structural naţional pe termen mediu urmăreşte reducerea deficitului bugetar sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031, creând astfel premisele sustenabilităţii finanţelor publice şi încadrării datoriei publice pe o traiectorie descendentă începând cu orizontul 2030-2031”, subliniază Guvernul.

Plafoane pentru creșterea cheltuielilor României până în 2030

România trebuie să respecte și limite anuale privind avansul cheltuielilor nete, stabilite prin recomandările Consiliului Uniunii Europene din 8 iulie 2025.

Pentru 2026, plafonul de creștere este de 2,6%. Acesta urcă la 4,6% în 2027, după care este stabilit la 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4% în 2030.

Respectarea acestor limite este considerată esențială pentru corectarea dezechilibrelor bugetare și, ulterior, pentru stabilizarea datoriei.

”Respectarea plafoanelor de creştere a cheltuielilor nete şi realizarea ajustării fiscale prevăzute de plan trebuie să conducă gradual la reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB şi la înscrierea ponderii datoriei publice pe o traiectorie descendentă. Prin urmare, măsurile prevăzute de legislaţia naţională pentru depăşirea pragului de 60% din PIB trebuie puse în aplicare prin actele normative şi măsurile fiscal-bugetare adoptate pentru implementarea Planului bugetar-structural naţional pe termen mediu şi a recomandărilor Consiliului Uniunii Europene”, explică Guvernul.

Deficitul bugetar, estimat la 6% din PIB în 2026

Reducerea deficitului reprezintă elementul central al strategiei prin care autoritățile încearcă să stabilizeze datoria. Pentru 2026, deficitul calculat potrivit metodologiei ESA este estimat la 6% din PIB.

Nivelul ar marca o nouă scădere după deficitul de 7,9% consemnat în 2025 și cel de 9,3% înregistrat în 2024.

Executivul susține că măsurile de consolidare fiscală introduse începând din 2025 au început deja să se reflecte atât în deficit, cât și în ponderea cheltuielilor cu personalul.

”Măsurile de consolidare adoptate începând cu 2025 au determinat deja o reducere importantă a deficitului şi a ponderii cheltuielilor de personal în PIB. Prezentarea informării Guvernului reprezintă o obligaţie a Ministerului Finanţelor, depăşirea pragului de 60% din PIB impunând prezentarea implicaţiilor şi a măsurilor necesare în raport cu evoluţia datoriei publice. Documentul prezintă consecinţele depăşirii pragului de 60% din PIB şi cadrul de măsuri aplicabil pentru controlul cheltuielilor, continuarea consolidării fiscal-bugetare şi readucerea graduală a datoriei publice pe o traiectorie descendentă”, afirmă Guvernu.

Guvernul nu poate aproba măsuri care cresc anumite cheltuieli

Depășirea pragului de 60% readuce în aplicare cea mai restrictivă etapă a mecanismului prevăzut de Legea responsabilității fiscal-bugetare.

Cât timp datoria calculată potrivit metodologiei europene rămâne peste această limită, Executivul arată că nu poate adopta măsuri care să majoreze cheltuielile totale de personal sau pe cele destinate asistenței sociale.

În paralel, România trebuie să continue reducerea deficitului pentru a limita necesarul de împrumuturi și pentru a crea condițiile unei stabilizări a datoriei.

”În condiţiile în care datoria publică se menţine peste acest nivel, Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nu permite aprobarea de către Guvern a unor măsuri care determină majorarea cheltuielilor totale de personal sau a cheltuielilor totale cu asistenţa socială

. Continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară este esenţială pentru stabilitatea finanţelor publice şi pentru capacitatea statului de a susţine, pe termen mediu şi lung, investiţiile şi serviciile publice. Reducerea graduală a deficitului şi stabilizarea datoriei publice contribuie la diminuarea necesarului de finanţare al statului, la menţinerea accesului României la finanţare în condiţii sustenabile şi la reconstruirea spaţiului bugetar necesar pentru investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate şi dezvoltare economică.

Respectarea traiectoriei fiscal-bugetare asumate înseamnă, în final, o economie mai stabilă şi mai predictibilă, mai bine pregătită să răspundă unor eventuale şocuri economice şi cu o capacitate mai mare de a finanţa priorităţile publice fără acumularea unor dezechilibre suplimentare”, mai spune Guvernul.