Noua Lege a salarizării provoacă revoltă în Justiție. CSM: Șeful ÎCCJ ajunge sub miniștri și consilierii prezidențiali

Noua Lege a salarizării deschide un nou conflict între sistemul judiciar și autorități. Consiliul Superior al Magistraturii avertizează că formula aflată în discuție creează o ierarhie în care funcții importante din Justiție sunt plasate salarial sub poziții din Executiv, Parlament sau administrația locală. CSM dă exemplul președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, căruia proiectul îi rezervă un coeficient de 6,15, în timp ce pentru un consilier prezidențial sau un ministru acesta ajunge la 6,50.

Noua Lege a salarizării, contestată de CSM

Disputa privind viitoarea salarizare a angajaților statului se extinde în sistemul judiciar. Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii și membrii aleși care reprezintă societatea civilă critică modul în care sunt așezate funcțiile din Justiție în noua grilă.

CSM arată că proiectul continuă să fie prezent în dezbaterea publică și să stea la baza unor inițiative pentru adoptarea noilor reguli. Una dintre variante ar fi promovarea sa în Parlament prin asumarea proiectului de către parlamentari.

Situația este contestată și din perspectiva traseului urmat până acum de actul normativ. Procedura inițială prin care proiectul a fost elaborat a fost suspendată printr-o hotărâre a Curții de Apel București, iar CSM consideră că actualul document nu poate fi separat de această procedură.

Nemulțumirile sistemului judiciar au ajuns deja atât la Ministerul Justiției, cât și la președintele României. Consiliul spune că problema centrală nu este reprezentată exclusiv de valoarea salariilor, ci de ierarhia instituțională care rezultă din coeficienții prevăzuți pentru diferitele funcții publice.

Președintele ÎCCJ primește coeficientul 6,15. Miniștrii ajung la 6,50

În centrul criticilor se află poziția rezervată conducerii instanței supreme. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție reprezintă cea mai înaltă funcție din ierarhia instanțelor, însă coeficientul prevăzut în proiect este mai mic decât cel acordat mai multor demnitari sau funcții din aparatul de stat.

„Astfel, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aflat la vârful ierarhiei instanţelor judecătoreşti, este poziţionat salarial sub un consilier prezidenţial, sub liderii grupurilor parlamentare, sub vicepreşedinţii Camerelor Parlamentului, sub secretarii şi chestorii acestora, precum şi sub miniştri, secretarul general al Guvernului şi şeful Cancelariei prim-ministrului. Potrivit coeficienţilor prevăzuţi de proiect, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îi este atribuit coeficientul 6,15, în timp ce consilierul prezidenţial, liderii grupurilor parlamentare şi vicepreşedinţii Camerelor Parlamentului beneficiază de coeficientul 6,50, secretarii şi chestorii Camerelor de coeficientul 6,45, miniştrii de coeficientul 6,50, iar secretarul general al Guvernului şi şeful Cancelariei prim-ministrului, de asemenea, de coeficientul 6,50”, se precizează în comunicatul citat.

Pentru reprezentanții CSM, comparația ridică o problemă suplimentară: o parte dintre funcțiile care primesc coeficienți mai mari nu se află la vârful instituțiilor din care fac parte. Președintele ÎCCJ ocupă, în schimb, cea mai înaltă poziție în structura instanțelor judecătorești.

Din această perspectivă, Consiliul consideră că viitoarea grilă produce o ierarhizare care depășește simpla comparație între două salarii.

Un judecător de la ÎCCJ, sub primarul general al Capitalei

Diferențele invocate de CSM continuă și în cazul celorlalți magistrați. Un judecător de la instanța supremă care a ajuns la vechimea maximă ar primi coeficientul 5,50.

Pentru comparație, proiectul prevede 6,50 pentru primarul general al Capitalei și 6,00 pentru un președinte de consiliu județean, primarul unui municipiu reședință de județ sau edilul unui sector din București.

„Dezechilibrul este vizibil şi la celelalte niveluri ale sistemului judiciar. Un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu vechime maximă are, potrivit proiectului, coeficientul 5,50, inferior celui stabilit pentru primarul general al Capitalei – 6,50 – şi celui aferent preşedintelui unui consiliu judeţean ori primarului unui municipiu reşedinţă de judeţ sau al unui sector al municipiului Bucureşti – 6,00. Mai mult, un judecător cu grad de judecătorie şi o vechime între 15 şi 20 de ani este poziţionat, prin coeficientul de 4,22, sub primarul unei comune cu mai puţin de 10.000 de locuitori, pentru care proiectul stabileşte coeficientul 4,35”, arată Secţia pentru judecători şi reprezentanţii societăţii civile în comunicat.

Comparația ajunge astfel până la nivelul administrației comunale. Un magistrat cu grad de judecătorie și între 15 și 20 de ani de experiență ar avea coeficientul 4,22, în timp ce edilul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori ar beneficia de 4,35.

Sporurile pot adânci diferențele dintre magistrați și alți bugetari

Coeficientul de salarizare reprezintă doar una dintre componentele asupra cărora CSM atrage atenția. Veniturile finale din diferite sectoare ale statului pot fi influențate și de sporuri, indemnizații sau alte avantaje.

Reprezentanții sistemului judiciar susțin că magistratura este printre puținele domenii în care veniturile nu sunt completate prin mecanisme precum sporurile, sumele forfetare sau alte facilități întâlnite în administrație și în cazul unor funcții de demnitate publică.

CSM indică în acest sens sporul de 40% prevăzut de articolul 16 alineatul (5) din proiect. Dacă acesta este inclus în calcul, susține Consiliul, numeroși funcționari publici din Ministerul Finanțelor și structurile teritoriale subordonate, precum și angajați care ocupă alte funcții publice centrale sau locale, ar putea ajunge la venituri considerabil mai mari decât cele rezervate magistraților.

Problema reclamată este, așadar, dublă: magistrații ar porni în anumite situații de la coeficienți mai mici, iar diferența s-ar putea majora ulterior prin beneficiile acordate altor categorii de personal.

CSM: Nu mai vorbim doar despre diferențe de salarii

Consiliul interpretează aceste diferențe drept o problemă care ține de arhitectura instituțională a statului. În opinia reprezentanților săi, modul în care sunt ordonate funcțiile în grilă transmite și un mesaj despre raportul dintre puterea judecătorească, Executiv și Legislativ.

„Aceste exemple nu exprimă simple diferenţe salariale între diverse categorii de personal plătit din fonduri publice. Ele reflectă o opţiune de poziţionare instituţională, prin care autoritatea judecătorească este plasată, în mod evident, într-un plan inferior în raport cu numeroase funcţii aparţinând puterii executive, puterii legislative sau administraţiei publice locale. O asemenea ierarhizare nu exprimă doar o opţiune bugetară. Ea transmite instituţional că puterea judecătorească ocupă o poziţie inferioară în arhitectura statului, deşi Constituţia României consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, iar independenţa justiţiei este garantată constituţional”, se mai spune în comunicat.

Din perspectiva CSM, discuția despre veniturile judecătorilor și procurorilor trebuie legată de independența sistemului judiciar.

Instituția subliniază că salarizarea adecvată a magistraților nu constituie „un privilegiu profesional”, ci reprezintă „una dintre garanţiile statutului acestora şi, implicit, ale independenţei justiţiei”.

CSM avertizează asupra unei noi diminuări a garanțiilor magistraților

Consiliul leagă proiectul salarial și de modificările care au vizat statutul magistraților începând din vara anului trecut.

Potrivit instituției, intervențiile legislative succesive, împreună cu discursul public referitor la magistrați, au creat deja presiuni asupra statutului acestei categorii profesionale. Noua grilă ar putea continua această tendință.

„Începând cu luna iulie 2025, statutul judecătorilor şi procurorilor a făcut obiectul unor intervenţii legislative succesive, însoţite de o amplă retorică publică ostilă magistraturii. Actualul proiect de salarizare riscă să reprezinte o nouă etapă a aceluiaşi proces de diminuare succesivă a garanţiilor statutare ale magistraţilor. Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăşi substanţa statutului său de putere în stat. Independenţa justiţiei nu poate exista numai la nivel declarativ, în timp ce garanţiile necesare exercitării sale, inclusiv cele materiale, sunt diminuate succesiv, iar puterea judecătorească este plasată, prin lege, într-o poziţie vădit inferioară celorlalte componente fundamentale ale statului”, se menţionează în comunicat.

Mesajul CSM este că nivelul remunerației nu poate fi separat de garanțiile oferite judecătorilor și procurorilor pentru exercitarea atribuțiilor lor.

CSM anunță că va folosi toate mijloacele legale

Conflictul ar putea continua dacă proiectul va avansa în actuala formulă. Consiliul Superior al Magistraturii anunță că este pregătit să intervină instituțional pentru protejarea statutului judecătorilor și procurorilor.

În exercitarea atribuției constituționale de garant al independenței justiției, CSM transmite că va utiliza „toate instrumentele instituţionale şi mijloacele legale” pe care le are la dispoziție.

Instituția susține, totodată, că respectarea independenței Justiției și a poziției constituționale a autorității judecătorești nu reprezintă „opţiuni de oportunitate politică, ci exigenţe fundamentale ale statului de drept”.

„CSM solicită, în consecinţă, ca orice reglementare viitoare în materia salarizării să pornească de la respectarea efectivă a poziţiei constituţionale a autorităţii judecătoreşti în arhitectura statului, a echilibrului dintre puteri şi a garanţiilor necesare independenţei justiţiei”, se mai arată în comunicatul semnat de Secţia pentru judecători a CSM şi membrii aleşi, reprezentanţi ai societăţii civile.