Radu Marinescu atacă programul de guvernare pe Justiție: Nu este reformist, ci orwellian
SURSA FOTO: Dreamstime - Ministrul Justiției, Radu Marinescu
Fostul ministru al Justiției Radu Marinescu, deputat PSD, critică dur capitolul dedicat Justiției din programul de guvernare al Cabinetului Mureșan. Acesta susține că măsurile propuse ar urmări slăbirea independenței sistemului judiciar și acuză lipsa unor soluții concrete pentru probleme precum deficitul de personal, finanțarea, infrastructura sau combaterea criminalității grave.
Radu Marinescu: Programul este „o improvizație”
Fostul ministru susține într-o postare pe Facebook că programul conține formulări generale și puține măsuri concrete, iar atenția este concentrată în principal asupra modului în care este distribuită puterea în interiorul sistemului judiciar.
„Consider că este un program a cărui țintă evidentă și nedisimulată este slăbirea independenței justiției, a capacității sale intrinseci de apărare față de imixtiunea politică”, afirmă Radu Marinescu.
Deputatul PSD susține că programul nu oferă suficiente soluții pentru criza de personal, infrastructura sistemului, degrevarea organelor judiciare, justiția alternativă, finanțare, procedurile de insolvență, accesul la justiție, digitalizare sau sistemul de executare a pedepselor.
Fostul ministru contestă schimbările propuse pentru organizarea Justiției
Radu Marinescu critică în special intenția de a modifica organizarea sistemului judiciar. În opinia sa, argumentul privind necesitatea creșterii independenței magistratului în interiorul sistemului ar fi folosit drept justificare pentru schimbări care pot permite un control din exterior.
El susține și că propunerile privind organizarea Justiției nu sunt fundamentate pe audituri, studii sau analize de specialitate credibile. Potrivit fostului ministru, unele dintre modificări au mai fost propuse și respinse anterior.
Marinescu atrage atenția inclusiv asupra unei posibile probleme legate de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), susținând că modificarea legilor Justiției ar putea afecta finanțarea, deoarece adoptarea și intrarea lor în vigoare au fost raportate drept jalon îndeplinit de România.
Critici privind schimbarea modului de alegere a membrilor CSM
O parte importantă a criticilor vizează Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Programul analizat ar propune schimbări privind componența și alegerea membrilor instituției.
Marinescu susține că introducerea unui sistem de vot național general, fără diferențiere în funcție de gradele de jurisdicție și categoriile de organe judiciare, ar ignora diferențele dintre instanțe și parchete.
În opinia sa, judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la curțile de apel ar putea deveni minoritari din punct de vedere electoral, iar reprezentanții lor ar ajunge să fie influențați de voturile magistraților de la instanțele inferioare. El avertizează că o asemenea situație ar putea crea inclusiv conflicte între exercitarea controlului judiciar și interesele electorale din interiorul sistemului.
Radu Marinescu contestă și eliminarea controlului ierarhic al procurorului-șef
Fostul ministru critică și propunerea privind eliminarea controlului ierarhic exercitat de procurorul-șef.
„Eliminarea controlului ierarhic al procurorului șef este neconstituțională (art. 132). Controlul ierarhic este dintotdeauna un principiu al funcționării parchetelor”, afirmă Marinescu.
Acesta susține că, și în prezent, infirmarea unei soluții sau măsuri luate de un procuror inferior trebuie motivată și poate interveni pentru nelegalitate sau netemeinicie.
Digitalizarea și publicarea hotărârilor, alte puncte contestate
Marinescu afirmă că unele dintre proiectele prezentate drept obiective sunt deja realizate.
El dă exemplul proiectului de digitalizare ECRIS V și DEN, despre care spune că a fost finalizat și trebuie operat, nu implementat. Totodată, susține că au fost deja făcuți pași privind dosarul digital și interconectarea diferitelor componente ale sistemului de Justiție.
Fostul ministru critică și intenția de a transfera Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. În opinia sa, această mutare nu rezolvă problemele instituției și ar fi necesare în schimb o reformă instituțională, folosirea soluțiilor digitale existente și modificări legislative.
„Nu este reformist, ci orwellian”
Radu Marinescu critică și modul în care programul tratează combaterea corupției, susținând că aceasta este redusă la o formulare generală. El reclamă lipsa unor măsuri concrete privind Strategia națională anticorupție 2026-2030, combaterea evaziunii fiscale și a altor forme de criminalitate gravă sau recuperarea produsului infracțional.
O altă măsură contestată este crearea unei structuri în Ministerul Justiției care să monitorizeze litigiile în care sunt implicate autoritățile administrației publice. Marinescu afirmă că nu este clar ce ar presupune această monitorizare și ce bază legală ar avea.
Fostul ministru contestă și abordarea privind prescripția răspunderii penale, susținând că problemele referitoare la faptele comise înaintea modificărilor legislative din 2022 trebuie soluționate prin mijloace judiciare și nu prin intervenția Executivului.
„Programul nu este reformist, ci orwellian. Manipulează limbajul, vrea să rescrie realitatea inclusiv prin echipe de zgomote și mult fum, pentru un control efectiv al justiției. Mă bucur că PSD va vota împotriva acestui guvern”, a transmis Radu Marinescu.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.