Lia Savonea pune Guvernul în fața unei decizii de 5 miliarde de lei. ÎCCJ poate da astăzi verdictul final

ÎCCJ este așteptată să pronunțe joi, 20 august, decizia definitivă în procesul deschis împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru plata restanțelor salariale ale magistraților. Litigiul, judecat la București, are o miză estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. Sumele provin din majorări salariale acordate retroactiv în baza unor hotărâri judecătorești. Dosarul se află în etapa recursului, după ce instanța supremă a câștigat procesul în primă instanță.

ÎCCJ cere Guvernului plata unor restanțe de aproximativ 5 miliarde de lei

ÎCCJ solicită obligarea Guvernului și a Ministerului Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante ale magistraților. Pronunțarea soluției definitive a fost amânată anterior pentru 20 august.

Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța a decis că Executivul și Ministerul Finanțelor trebuie să asigure plata restanțelor, inclusiv prin efectuarea unei rectificări bugetare, potrivit Agerpres.

Valoarea sumelor aflate în centrul litigiului este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei.

Hotărârea Curții de Apel București prevede că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în aplicare măsurile dispuse în termen de zece zile de la data la care decizia rămâne definitivă.

Nerespectarea termenului ar atrage penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Instanța a stabilit și o amendă reprezentând 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi în care executarea hotărârii este amânată.

Instanța supremă invocă titluri executorii neaplicate de peste zece ani

Acțiunea în instanță, semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, arată că neplata restanțelor afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neaplicate de mai mult de zece ani.

Înalta Curte susține și că refuzul executării acestor hotărâri încalcă principiul separării puterilor în stat. Potrivit argumentelor prezentate în dosar, situația afectează autoritatea și legitimitatea instanțelor judecătorești.

Guvernul cere sesizarea CCR și a Curții de Justiție a Uniunii Europene

Reprezentantul Guvernului a solicitat, în timpul procesului, sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate care privește anumite prevederi ale Legii contenciosului administrativ.

Executivul urmărește clarificarea atribuțiilor pe care le are o instanță în raport cu Guvernul în domeniul bugetar. Concret, trebuie stabilit dacă judecătorii pot obliga Executivul să facă alocări suplimentare și dacă instanțele pot recunoaște drepturi care depășesc fondurile aprobate prin lege.

Guvernul a cerut, în paralel, adresarea unei întrebări preliminare Curții de Justiție a Uniunii Europene. Executivul a solicitat și suspendarea judecării dosarului până la pronunțarea CJUE.

Ilie Bolojan a acuzat instanța că a intervenit în atribuțiile Executivului

Conflictul a ajuns și în fața Curții Constituționale, după ce Guvernul a decis să reclame existența unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte. Ilie Bolojan anunța măsura pe 2 iulie, în contextul disputei privind plata restanțelor salariale din sistemul judiciar.

„Un aspect pe care l-am decis în şedinţa de guvern a fost sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice.

Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative”, a spus Bolojan.

Restanțele provin din majorări salariale acordate retroactiv din 2018

Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor în martie prevedea aproape 5 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ un miliard de euro, pentru Înalta Curte în 2026.

Bugetul propus era cu aproximativ 50% mai mare decât cel din anul precedent. O parte semnificativă a fondurilor suplimentare urma să fie utilizată pentru achitarea drepturilor salariale restante rezultate din majorări acordate retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Sumele își au originea în deciziile adoptate în 2023 de Înalta Curte și Parchetul General privind majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor. Creșterea, decisă pentru alinierea veniturilor la hotărârile pronunțate de instanțe, a fost aplicată retroactiv începând din 2018.

Executivul a amânat ulterior plata unei părți dintre aceste drepturi salariale. Fondurile au fost redirecționate către pachetul de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.