Parchetul General se alătură Înaltei Curți. Disputa cu Guvernul Bolojan privind CCR se amplifică

Parchetul General și-a exprimat solidaritatea instituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție în disputa declanșată după anunțul Guvernului Bolojan privind sesizarea Curții Constituționale. Ministerul Public susține că divergențele dintre autoritățile statului trebuie soluționate exclusiv prin mecanismele prevăzute de Constituție. Poziția a fost transmisă printr-un comunicat oficial, în contextul conflictului legat de plata restanțelor salariale ale magistraților.

Parchetul General susține că independența justiției trebuie apărată prin mecanismele prevăzute de Constituție

Parchetul General a anunțat că se solidarizează instituțional cu Înalta Curte de Casație și Justiție și susține apărarea independenței autorității judecătorești, după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat intenția Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională între puterea judecătorească și puterile executivă și legislativă.

În comunicatul transmis public, Ministerul Public arată că independența justiției reprezintă o garanție constituțională destinată protejării drepturilor și libertăților cetățenilor și nu un privilegiu al magistraților.

„Ministerul Public își exprimă solidaritatea instituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție și susține fără rezerve apărarea independenței autorității judecătorești, ca valoare fundamentală a statului de drept și garanție esențială a drepturilor și libertăților cetățenilor.

Independența justiției nu reprezintă un privilegiu al magistraților, ci o garanție constituțională instituită în beneficiul fiecărui cetățean. Ea presupune ca judecătorii și procurorii să își poată exercita atribuțiile exclusiv în temeiul Constituției și al legii, fără presiuni, intimidări sau ingerințe din partea vreunei autorități ori a altor factori externi”, se arată în comunicatul Ministerului Public.

Instituția subliniază că raporturile dintre autoritățile publice trebuie să se desfășoare în limitele loialității constituționale și ale dialogului instituțional, iar eventualele neînțelegeri privind competențele constituționale trebuie rezolvate exclusiv prin procedurile prevăzute de Legea fundamentală.

„Ministerul Public consideră că raporturile dintre autoritățile publice trebuie să se desfășoare în spiritul loialității constituționale, al respectului reciproc și al dialogului instituțional. Divergențele privind interpretarea competențelor constituționale sunt firești într-un stat democratic, însă acestea trebuie soluționate exclusiv prin mecanismele prevăzute de Constituție, cu respectarea independenței autorității judecătorești și fără manifestări care pot afecta încrederea publicului în actul de justiție.

În acest context, Ministerul Public apreciază poziția exprimată de Înalta Curte de Casație și Justiție privind necesitatea protejării independenței justiției și reafirmă că apărarea acestei valori constituționale reprezintă o responsabilitate comună a tuturor instituțiilor statului.

Ministerul Public își exprimă, totodată, deplinul respect pentru rolul constituțional al Curții Constituționale a României, singura autoritate competentă să soluționeze conflictele juridice de natură constituțională, și are convingerea că procedurile constituționale trebuie să se desfășoare într-un climat de echilibru instituțional și respect reciproc.

În calitate de autoritate judiciară, Ministerul Public va continua să apere, cu fermitate și echilibru, independența justiției, separația puterilor în stat și valorile consacrate de Constituția României și de standardele europene privind statul de drept”, transmite Ministerul Public.

Înalta Curte contestă dreptul Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională în acest litigiu

Reacția Ministerului Public vine după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a criticat public intenția Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională în litigiul privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Instanța supremă contestă posibilitatea Executivului de a iniția un asemenea demers și apreciază că declarațiile publice formulate înainte de soluționarea definitivă a cauzei afectează independența justiției.

Potrivit Înaltei Curți, procesul aflat pe rol privește acțiunea prin care instituția solicită plata imediată și integrală a restanțelor salariale acumulate de magistrați. Curtea de Apel București a admis acțiunea în primă instanță, iar dosarul urmează să fie analizat în apel de Înalta Curte.

În comunicatul transmis după anunțul premierului Ilie Bolojan, instanța supremă susține că situația creată este fără precedent și afirmă că un Guvern aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale nu poate extinde aceste competențe la inițierea unor demersuri care depășesc administrarea curentă a treburilor publice.

„Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act de declarațiile publice formulate de Prim-ministru privind intenția Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu un litigiu aflat în curs de soluționare.

Înalta Curte nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte. Aceste aspecte vor fi analizate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de lege, cu respectarea deplină a competențelor constituționale ale fiecărei autorități publice.

Este, însă, fără precedent ca, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia. Cu atât mai mult cu cât asemenea afirmații provin din partea unui Guvern demis şi aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline.

Competenţele acestuia nu pot fi extrapolate la inițierea unor demersuri constituționale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexități cu aceasta, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituţie.

O asemenea conduită afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor, pe baza legii și a argumentelor juridice, iar nu prin calificări publice anticipate sau prin presiuni exercitate în spațiul public.

Într-un stat de drept, argumentele juridice se susțin în fața instanței de judecată. Independența justiției presupune ca procesele să fie soluționate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, și nu influențate de declarații publice ale uneia dintre părțile aflate în litigiu”.