Ilie Bolojan duce disputa la CCR. Premierul acuză Înalta Curte că afectează grav bugetul statului

Premierul Ilie Bolojan a anunțat joi, la Palatul Victoria, că a sesizat Curtea Constituțională pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Demersul vizează litigiul privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Șeful Executivului susține că hotărârile instanțelor în această speță pot produce efecte majore asupra bugetului de stat și asupra raporturilor dintre puterile statului.

Ilie Bolojan susține că hotărârile instanțelor pot modifica echilibrul bugetar al statului

Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a sesizat Curtea Constituțională, la propunerea Ministerului Finanțelor, pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Premierul afirmă că litigiul depășește cadrul unei dispute financiare și ridică probleme privind delimitarea atribuțiilor dintre puterea executivă, cea legislativă și cea judecătorească.

În cadrul unei conferințe de presă susținute la Guvern, premierul a explicat că decizia a fost luată deoarece Executivul consideră că instanțele nu pot interveni în procesul de elaborare și executare a bugetului de stat.

„Am decis sesizarea CCR pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte.

Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești e de a aplica legile existente.

Instanța își depășește sfera de competență, pentru că elaborarea proiectului bugetului și rectificările reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și judecătorești”, a declarat Ilie Bolojan.

Premierul a prezentat și impactul financiar al litigiului. Potrivit acestuia, în luna martie, Înalta Curte a acționat Guvernul în instanță și a solicitat plata a 4,8 miliarde de lei, reprezentând drepturi salariale restante și penalități stabilite prin hotărâri judecătorești.

La începutul lunii mai, Curtea de Apel București a obligat Executivul să achite întreaga sumă, precum și o penalizare de 1% pe zi, echivalentul a aproximativ 9 milioane de euro. Recursul urmează să fie judecat de Înalta Curte în data de 9 iulie.

Premierul a precizat că impactul financiar estimat este și mai mare, întrucât există solicitări similare formulate de parchete, evaluate la aproximativ 3 miliarde de lei.

„Acest cuatum e de fapt mult mai mare pentru că mai sunt sume și la Parchete de circa 3 miliarde de lei. O sentință de un anumit tip declanșează și alte efecte bugetare, deși din noiembrie 2023, când OUG 99 a interzis expres ordonatorilor de credite să stabilească drepturi salariale suplimentare, în justiție am avut astfel de decizii”, a mai spus premierul interimar.

Guvernul avertizează că speța poate crea un precedent pentru toate instituțiile publice

Executivul susține că efectele unei astfel de hotărâri nu s-ar limita la litigiul dintre Guvern și Înalta Curte, ci ar putea influența modul în care orice ordonator de credite ar solicita fonduri suplimentare prin intermediul instanțelor.

Premierul a afirmat că, în opinia Guvernului, o astfel de practică ar permite instanțelor să influențeze direct structura bugetului de stat, ceea ce ar afecta principiul separației puterilor.

„Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în autoritatea executivă a statului.

Acest conflict poate fi un precedent pentru orice ordonator de credite care ar putea da Guvernul în judecată pentru că e nemulțumit de sumele alocate.

Practic, o instanță poate obliga guvernul să modifice bugetul de stat”, a adăugat Ilie Bolojan.

Premierul a arătat că Ministerul Finanțelor consideră că o asemenea decizie poate produce efecte constituționale și financiare importante.

„Ministerul de Finanțe consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separației și echilibrului puterilor în stat și ar grea grave prejudicii asupra bugetului de stat”, a mai spus el.

În final, șeful Guvernului a susținut că actuala situație generează un conflict de interese instituțional și creează dificultăți în administrarea finanțelor publice.

„Am declanșat această sesizare la CCR considerând că nu e normal să existe o structură juridică care își stabilește în mod independent salariile și își aprobă sentințe, fiind direct interesați într-o astfel de situație, care dacă mai continuă în felul acesta creează serioase probleme bugetare”, a concluzionat premierul interimar.

Cum a început conflictul dintre Guvern și Înalta Curte pe tema drepturilor salariale

În luna martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată Guvernul condus de Ilie Bolojan, solicitând plata sumelor necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026. Acțiunea în instanță a fost inițiată după formularea unei plângeri prealabile împotriva Executivului.

Litigiul a fost declanșat după ce, la elaborarea bugetului de stat, Guvernul a decis realocarea fondurilor prevăzute pentru plata acestor drepturi salariale către finanțarea ajutoarelor sociale destinate pensionarilor și către achitarea unor obligații restante ale administrațiilor locale.

Potrivit unui răspuns oficial transmis de Guvern în luna mai, Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea de Apel București nu au comunicat datele financiare solicitate privind procesele salariale câștigate de magistrați, în timp ce Consiliul Superior al Magistraturii a furnizat doar informații parțiale. Datele au fost solicitate în contextul unui dosar în care șase magistrați au cerut Curții Europene a Drepturilor Omului să sancționeze România pentru amânarea plății unor drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești.

Executivul susține că, în ultimele două decenii, magistrații au obținut peste 5.000 de hotărâri definitive favorabile în litigii privind drepturile salariale, invocând discriminări sau eliminarea unor sporuri. Printre beneficiile acordate prin decizii definitive se numără sporul „anticorupție” de 40% din indemnizația brută, sporul pentru risc și solicitare neuropsihică de 50%, sporul de confidențialitate de 15%, precum și extinderea unor sporuri speciale destinate inițial procurorilor DNA, DIICOT și fostei SIIJ.

Guvernul mai arată că, ulterior, prin decizii administrative semnate de conducerea unor instituții din sistemul judiciar, valoarea de referință sectorială a fost majorată la 605,225 lei, fără o decizie a Guvernului sau a Parlamentului, ceea ce a condus la generalizarea salariilor la nivelul maxim aflat în plată.