Președintele CCIR susține reforma administrativ-teritorială propusă de Sorin Grindeanu. România ar putea avea opt județe și un Parlament cu 300 de membri

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), salută propunerea liderului PSD, Sorin Grindeanu, privind reorganizarea administrativ-teritorială a României. Acesta consideră că angajarea răspunderii Guvernului în Parlament ar permite adoptarea mai rapidă a măsurilor și ar transmite un semnal pozitiv agențiilor de rating și instituțiilor financiare internaționale. Printre schimbările susținute de Daraban se numără reducerea numărului de parlamentari la 300, reorganizarea județelor și comasarea comunelor cu mai puțin de 5.000 de locuitori.

Mihai Daraban susține planul lui Sorin Grindeanu privind reforma administrativă

Președintele CCIR, Mihai Daraban, a comentat propunerea președintelui PSD, Sorin Grindeanu, privind reorganizarea administrativ-teritorială a României.

Liderul social-democrat a anunțat, într-o conferință de presă, că intenționează să îi propună premierului Luca Niculescu angajarea răspunderii Guvernului asupra unei legi privind reforma administrativ-teritorială, până în martie 2027.

Mihai Daraban consideră că această abordare ar fi mai eficientă decât organizarea unor dezbateri îndelungate în comisiile parlamentare sau în societate. În opinia sa, discuțiile publice ar putea fi influențate de interesele locale și de dorința reprezentanților administrațiilor de a păstra actuala organizare.

Președintele CCIR a apreciat importanța propunerii formulate de Sorin Grindeanu, dar a subliniat că rămâne de văzut dacă aceasta va fi transpusă în practică.

El i-a cerut premierului Luca Niculescu să își asume reforma, considerând că o asemenea decizie i-ar putea asigura un loc în istoria politică a României. Potrivit lui Daraban, chiar și în situația în care Guvernul ar fi demis printr-o moțiune de cenzură, premierul ar putea rămâne cunoscut drept primul șef al Executivului care a încercat să realizeze o reformă administrativă de asemenea amploare, dar a fost împiedicat să o ducă la bun sfârșit.

Președintele Camerei de Comerț consideră că asumarea responsabilității politice este esențială, întrucât o dezbatere publică prelungită ar putea bloca adoptarea măsurilor.

„Domnul Grindeanu a spus un lucru mare, zic eu, dacă o fi și adevărat. Asumare. Că, într-adevăr, a începe o dezbatere din aceasta publică interminabilă, mai intervine și puțin patriotism local și așa mai departe, nu o să iasă nimic. Domnul prim-ministru, și cu ocazia asta chiar îl rog să-și asume, pentru că, spre deosebire de alți premieri, are ocazia să intre și în istorie, măcar dacă pici prin moțiune. Să pici și să rămână în urma ta: «Uite, domnule, este primul ministru care a încercat să facă reformă administrativă în România și nu i-a ieșit. Nu l-au lăsat”, a declarat Mihai Daraban la B1 TV.

Reforma administrativă ar putea îmbunătăți ratingul de țară al României

Mihai Daraban a explicat că efectele concrete ale reorganizării administrativ-teritoriale nu ar putea apărea mai devreme de anul 2028. Cu toate acestea, adoptarea unui act normativ ar avea o importanță imediată pentru percepția instituțiilor financiare internaționale asupra României.

În opinia sa, angajarea răspunderii Guvernului pentru o lege a reformei administrative ar demonstra că autoritățile sunt pregătite să adopte măsuri structurale importante.

Un asemenea demers ar transmite un semnal pozitiv atât instituțiilor financiare internaționale, cât și agențiilor de rating, care evaluează capacitatea statelor de a-și gestiona finanțele și de a implementa reforme.

Daraban consideră că adoptarea legislației ar putea contribui la îmbunătățirea ratingului de țară al României. O asemenea evoluție ar putea permite statului să obțină finanțare în condiții mai avantajoase, prin reducerea costurilor de împrumut.

Astfel, chiar dacă reorganizarea propriu-zisă ar începe în 2028, efectele asupra încrederii investitorilor și instituțiilor financiare ar putea apărea mai devreme.

„Cred că, într-adevăr, este momentul ca, prin asumare, pentru că toți știm că aplicabilitatea acestor măsuri nu se face decât începând cu 2028, să se facă acest pas. Problema e de semnalul pe care îl dăm atât finanțelor internaționale, cât și agențiilor de rating. Apărând cu un act normativ de asumare și de lege în domeniul reformei administrative, ne-ar crește și ratingul de țară, implicit finanțare mai ieftină și așa mai departe”, a mai spus acesta.

Mihai Daraban propune reducerea numărului de parlamentari la 300 și reorganizarea județelor

Președintele CCIR consideră că reforma administrativ-teritorială ar putea fi însoțită de alte schimbări importante în organizarea instituțională a României.

Una dintre propunerile sale vizează reducerea numărului de parlamentari la 300, măsură care ar putea fi inclusă într-un proiect legislativ pentru care Guvernul să își angajeze răspunderea în Parlament.

Mihai Daraban a prezentat inclusiv o posibilă împărțire a mandatelor între cele două camere ale Parlamentului. Astfel, Camera Deputaților ar urma să aibă 239 de membri, iar Senatul 61 de membri, rezultând un total de 300 de parlamentari.

În susținerea propunerii, acesta a arătat că prevederile Constituției stabilesc existența unui Parlament bicameral, fără să fixeze un număr exact de deputați și senatori.

O altă schimbare susținută de președintele CCIR privește reorganizarea județelor.

Daraban a amintit că, în urmă cu opt ani, a prezentat un exemplu de reorganizare pornind de la cele 15 curți de apel. În opinia sa, structura administrativă ar putea fi regândită în funcție de cele opt regiuni de dezvoltare existente.

Acesta a susținut inclusiv posibilitatea unei organizări a României în opt județe mari, corespunzătoare regiunilor de dezvoltare, în locul unei structuri cu 15 unități teritoriale, variantă la care a făcut referire în intervenția sa.

Președintele CCIR consideră că o asemenea reorganizare ar putea simplifica structurile administrative și ar permite o regândire a modului în care sunt organizate instituțiile publice.

Comunele cu mai puțin de 5.000 de locuitori ar putea fi comasate

Un alt element important al reformei susținute de Mihai Daraban este comasarea comunelor mici.

Președintele CCIR consideră că România nu ar mai trebui să aibă comune cu mai puțin de 5.000 de locuitori, iar unitățile administrativ-teritoriale care nu ating acest prag ar trebui reorganizate.

Potrivit datelor prezentate de acesta, în România există în prezent 2.380 de comune cu o populație mai mică de 5.000 de locuitori.

Daraban a inclus această măsură printre schimbările necesare pentru reorganizarea administrației locale, alături de reducerea numărului de parlamentari și de restructurarea județelor.

„Dacă e tot o asumare, putem începe cu 239 de deputați și 61 de senatori, astfel ca, în total, să fie 300? Constituția spune că avem două camere, dar nu spune câți senatori și deputați. Putem să spunem că avem… Eu am dat acum 8 ani exemplul celor 15 curți de apel. Pot fi 8 pe regiunile de dezvoltare existente și nu m-ar deranja deloc să vorbim de 8 județe în loc de 15. Și, nu în ultimul rând, comasările de care se vorbește: să nu mai fie comune sub 5.000 de locuitori. Actualmente sunt 2.380 de comune sub 5.000 de locuitori”, a declarat președintele CCIR.

Primarii și președinții consiliilor județene ar putea bloca reforma administrativă

Mihai Daraban a avertizat că implementarea unei asemenea reforme ar putea întâmpina o rezistență puternică din partea aleșilor locali.

În opinia sa, primarii și președinții consiliilor județene ar putea deveni principalii adversari ai reorganizării, deoarece comasarea localităților și modificarea structurilor administrative ar putea determina dispariția unor funcții.

Președintele CCIR consideră că această opoziție ar putea afecta în special PSD și PNL, partidele care dețin cei mai mulți primari și președinți de consilii județene.

El a susținut că aleșii locali au o influență considerabilă asupra deciziilor adoptate la nivelul conducerilor centrale ale marilor partide.

Potrivit lui Daraban, primarii au devenit actori politici extrem de influenți, inclusiv prin capacitatea lor de a mobiliza organizațiile locale și de a exercita presiuni asupra liderilor naționali.

Acesta a oferit drept exemplu congresele politice organizate la Romexpo, unde, într-o sală cu 5.000 de participanți, aproximativ 3.000 ar putea fi primari și viceprimari.

În opinia sa, această influență explică dificultatea adoptării unor reforme care ar conduce la reducerea numărului de administrații locale.

Daraban a afirmat că unii primari sunt interesați în special de existența lucrărilor publice în localitățile pe care le conduc. În lipsa acestor proiecte, activitatea lor s-ar limita în mare măsură la încasarea salariului.

Președintele CCIR consideră că dependența de lucrările publice și influența politică exercitată de aleșii locali reprezintă obstacole importante în calea reorganizării administrative.

Din acest motiv, el apreciază că reforma nu poate fi realizată exclusiv prin modificări legislative, fiind necesară și o schimbare a mentalităților în interiorul partidelor.

Mihai Daraban anticipează reacții puternice ale primarilor împotriva liderilor politici care ar susține reorganizarea.

Acesta consideră că Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan s-ar putea confrunta cu presiuni intense din partea aleșilor locali, nemulțumiți de perspectiva pierderii funcțiilor și a influenței administrative.

Pentru a ilustra amploarea nemulțumirilor pe care le anticipează, Daraban a folosit inclusiv imaginea unor primari care ar putea protesta vehement în fața liderilor de partid, făcând referire, în mod ironic, la topoare și excavatoare.

În opinia sa, reforma ar provoca tensiuni majore în interiorul partidelor, însă rămâne necesară. Președintele CCIR consideră că reorganizarea administrativă reprezintă singura șansă de a realiza schimbările de care România are nevoie în acest domeniu.

„Ăștia fac cărțile în partidele mari, în PSD și în PNL… Sunt în stare de orice, pentru că ei trebuie să aibă lucrări publice. Dacă n-au lucrări publice, rămân în salariu. Aici este problema acestor mici primari care au ajuns să conducă partidele la nivel central, pentru că bat cu pumnul în masă. Eu repet, îi vedem la congrese la Romexpo. Când umpli o sală de 5.000, 3.000 sunt primari și viceprimari.

Aici e nevoie de mai mult decât de o reformă și de o asumare. E nevoie de o schimbare a mentalităților în partid…Prin asumare, asta este. O să-i rupă ușa domnului Grindeanu, domnului Bolojan, primarii, că or să le-o rupă…Să vedem cu ce, cu toporul, cu escavatorul cu ce au în dotare Este clar că va fi o supărare mare de tot în partide. Dar trebuie făcută, căci este unica șansă”, a excplicat președintele CCIR.

Sorin Grindeanu propune două reforme prin angajarea răspunderii Guvernului

Propunerile susținute de Mihai Daraban vin după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că îi va solicita premierului Luca Niculescu să își angajeze răspunderea Guvernului pentru două proiecte importante.

Primul vizează reforma administrativ-teritorială, iar al doilea reorganizarea instituțiilor de la nivel guvernamental.

Sorin Grindeanu a afirmat că PSD intenționează să treacă de la discuțiile despre reformă la prezentarea unor măsuri concrete, apreciind că societatea nu mai are răbdare pentru dezbateri prelungite.

În acest context, liderul social-democrat a făcut referire și la fostul premier Ilie Bolojan, susținând că abordarea PSD va fi diferită, prin concentrarea asupra implementării efective a reformelor.

În ceea ce privește reorganizarea administrativ-teritorială, Grindeanu propune comasarea localităților mici, cu menținerea serviciilor publice destinate cetățenilor.

Astfel, reforma ar urma să reducă numărul unor unități administrativ-teritoriale, fără ca locuitorii acestora să piardă accesul la serviciile publice.

Din partea PSD, coordonarea acestui proiect va fi asigurată de europarlamentarul Dragoș Benea.

Agențiile guvernamentale ar putea fi comasate, iar unele companii de stat ar putea fi lichidate

Al doilea proiect pentru care Sorin Grindeanu propune angajarea răspunderii Guvernului privește reorganizarea structurilor aflate la nivelul administrației centrale.

Liderul PSD susține reducerea numărului de agenții guvernamentale și comasarea instituțiilor ale căror activități ar putea fi reunite.

Totodată, proiectul ar urma să includă reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat care înregistrează pierderi ori a căror existență nu mai este justificată.

Aceste măsuri ar urma să fie incluse într-un proces mai amplu de restructurare a aparatului guvernamental.

Coordonatorul reformei din partea PSD va fi vicepremierul Marian Neacșu.

Sorin Grindeanu a precizat că ambele proiecte trebuie asumate într-un interval de timp rezonabil, fără amânări îndelungate.

Potrivit calendarului prezentat de liderul social-democrat, angajarea răspunderii Guvernului pentru reforma administrativ-teritorială și pentru reorganizarea instituțiilor guvernamentale ar trebui să aibă loc în următoarele săptămâni sau luni, cel târziu până în martie 2027.

„Spre deosebire de alţii, şi anume de domnul fost prim-ministru Ilie Bolojan, noi nu vom discuta despre reformă, ci vom arăta concret cum se face şi cred că lumea nu mai are timp şi nervi pentru dezbateri din acestea interminabile. De aceea, noi vom propune şi îi voi propune prim-ministrului Luca Niculescu două lucruri: 1 – angajarea răspunderii Guvernului pe reforma administrativ-teritorială, care să prevadă comasarea localităţilor mici, cu păstrarea serviciilor publice pentru cetăţeni. Din partea PSD, coordonatorul pe această reformă va fi domnul europarlamentar Dragoş Benea;

2 – angajarea răspunderii Guvernului pe ceea ce înseamnă reorganizarea la nivel guvernamental, şi anume reducerea şi comasarea de agenţii, reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat aflate pe pierdere sau care nu îşi mai justifică existenţa. Din partea PSD, coordonatorul acestei reforme va fi domnul vicepremier Marian Neacşu”, a spus Grindeanu.

În cazul reformei administrativ-teritoriale, Mihai Daraban consideră că adoptarea legislației în acest interval ar permite pregătirea măsurilor care ar urma să fie aplicate începând cu anul 2028.