Piața berii din România a coborât la 14,4 milioane de hectolitri în 2025. Industria cere stabilitate fiscală

Piața berii din România a coborât la 14,4 milioane de hectolitri în 2025. Industria cere stabilitate fiscală

SURSA FOTO: Dreamstime - bere, orz, hamei

Publicat de Horea Georgiana-Natalia la 27 octombrie 2026, 17:40

Industria berii din România solicită un cadru fiscal predictibil, după ce piața a scăzut la 14,4 milioane de hectolitri în 2025. Marți, 27 octombrie, reprezentanții sectorului au discutat, la Camera Deputaților, măsuri pentru susținerea fermierilor, a producției locale și a locurilor de muncă din întregul lanț valoric.

Piața berii din România a coborât la 14,4 milioane de hectolitri în 2025. Industria cere stabilitate fiscală

Berarii României au organizat marți, 27 octombrie, un eveniment dedicat impactului sectorului berii asupra agriculturii naționale, în cadrul Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară și Servicii Specifice din Camera Deputaților. Discuțiile au vizat consolidarea parteneriatului dintre fermierii locali, procesatorii de malț și fabricile de bere, valorificarea suprafețelor cultivate cu orz de bere și identificarea soluțiilor legislative pentru întărirea lanțului de aprovizionare autohton.

Reprezentanții sectorului au arătat că peste 95,5% din consumul intern de bere este acoperit de producția realizată în România. Totodată, aproximativ 80% dintre ingredientele utilizate, respectiv orzul de bere și hameiul, provin din culturile locale.

Sectorul berii generează 57.800 de locuri de muncă pe întregul lanț valoric, dintre care 9.000 în agricultură. Culturile de orz de bere sunt prezente în 32 de județe, în timp ce hameiul este cultivat în trei județe.

Președintele Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară și Servicii Specifice, deputatul PSD Ionel Ciunt, a declarat că sectorul berii reprezintă un exemplu de lanț valoric integrat, de la producția agricolă până la consumatorul final. Acesta a arătat că utilizarea materiilor prime provenite de la fermierii români contribuie direct la susținerea agriculturii naționale și la menținerea locurilor de muncă în mediul rural.

Ionel Ciunt a precizat că membrii comisiei susțin parteneriatul dintre fermieri, procesatori și fabricile de bere și consideră necesare măsuri legislative și de finanțare adecvate. Printre direcțiile indicate se numără stimularea culturilor de orz de bere și hamei, precum și asigurarea unui cadru fiscal predictibil, care să permită păstrarea în România a valorii adăugate și a locurilor de muncă.

În 2025, piața berii din România a coborât la un minim istoric de 14,4 milioane de hectolitri. Datele preliminare pentru 2026 indică o continuare a tendinței de contracție, cu efecte directe asupra producției locale.

Potrivit reprezentanților industriei, scăderea pieței este cauzată în principal de majorările considerate nesustenabile ale accizei din ultimele 18 luni. Evoluția afectează nu doar producătorii de bere, ci și agricultura românească și locurile de muncă generate de sector de-a lungul întregului lanț valoric.

Directorul general al Berarii României, Constantin Bratu, a explicat că producția de bere depinde de parteneriatul dintre fermierii care cultivă orz, unitățile de procesare a acestuia și fabricile de bere. Acesta a susținut că menținerea valorii adăugate în economia națională și sprijinirea familiilor din mediul rural necesită predictibilitate fiscală și consolidarea lanțului agricol autohton.

„Evenimentul organizat de Berarii României ne-a confirmat faptul că sectorul berii este un model de urmat pentru ceea ce înseamnă lanţul valoric integrat de la bob la masa consumatorului. Faptul că o bună parte din materiile prime folosite în fabricile de bere provin de la fermierii români demonstrează că acest sector susţine direct agricultura naţională și oferă locuri de muncă pentru mai bine de 9.000 de oameni din mediul rural, pe întreg teritoriul României. Comisia de Agricultură susţine ferm parteneriatul dintre fermieri, procesatori şi fabricile de bere. Acest ecosistem trebuie sprijinit prin măsuri legislative şi de finanţare adecvate, de la stimularea culturilor de orz de bere şi hamei, până la asigurarea unui cadru fiscal predictibil care să menţină valoarea adăugată şi locurile de muncă aici, în România”, a declarat Ciunt.

„Producţia de bere din România începe pe câmpurile agricole ale ţării noastre. Acest eveniment confirmă importanţa strategică a parteneriatului dintre fermierul care cultivă orzul, malţăria care îl procesează şi fabrica ce produce berea. Pentru a păstra valoarea adăugată în România şi a susţine mii de familii din mediul rural, avem nevoie de predictibilitate fiscală, precum şi de un lanţ agricol puternic şi protejat”, a adăugat Bratu.

88.000 de hectare sunt cultivate cu orz pentru bere în România. Aproximativ 600 de fermieri au contracte cu procesatorii

78% dintre județele României au culturi de orz destinate producției locale de bere. La nivel național, orzul ocupă aproximativ 580.000 de hectare, dintre care circa 88.000 de hectare sunt cultivate cu orz pe două rânduri, de toamnă și de primăvară, utilizat pentru fabricarea berii.

Potrivit organizației Berarii României, suprafața cultivată reflectă parteneriatul dintre producătorii de bere, procesatorii de malț și fermierii care furnizează materiile prime necesare industriei. Organizația a arătat că procesatorii sprijină direct agricultura locală pentru a asigura calitatea materiei prime și pentru a menține legătura dintre producția de bere și resursele agricole din România.

Directorul general al Soufflet Malt, Ionuț Oprea, a explicat că procesarea orzului în România reprezintă o etapă esențială pentru transformarea recoltei fermierilor în malțul utilizat de fabricile de bere. Acesta a precizat că, prin parteneriate directe și contracte tripartite între fermieri, procesatori și fabricile de bere, aproximativ 600 de cultivatori de orz pentru bere beneficiază de predictibilitate financiară și de garanția preluării întregii recolte care respectă specificațiile contractuale.

Potrivit lui Ionuț Oprea, compania investește în tehnologii moderne de procesare și oferă sprijin tehnic și financiar fermierilor, în cadrul unei strategii pe termen lung de susținere a agriculturii românești. Soufflet Malt acordă vouchere valorice care acoperă aproximativ 45% din costul semințelor achiziționate de fermieri, cu scopul de a stimula producția locală de orz pentru bere și de a menține competitivitatea acesteia.

Directorul general al companiei a susținut că menținerea producției autohtone și prevenirea dependenței de importurile de malț sau de bere necesită un cadru legislativ și fiscal stabil, care să protejeze întregul lanț valoric național.

Un punct central al discuțiilor l-a reprezentat modelul de colaborare tripartită dintre fermieri, procesatori și fabricile de bere, considerat un factor de dezvoltare pentru agricultura românească. Prin încheierea contractelor înainte de semănat, fermierii beneficiază de prețuri minime garantate și de preluarea integrală a recoltei care respectă standardele tehnologice.

Acest mecanism le oferă cultivatorilor stabilitate financiară, posibilitatea de a obține linii de finanțare și oportunități pentru dezvoltarea activității agricole.

„Procesarea orzului în România este veriga esenţială care transformă munca fermierilor noştri din câmp în malt, materia primă de calitate necesară fabricilor de bere. Prin parteneriatele noastre directe şi prin sistemul de contractare tripartit (Fermier – Malţărie Berărie), oferim pentru aproximativ 600 de cultivatori de orz de bere din România predictibilitate financiară, şi siguranţa că întreaga recoltă produsă în specificaţiile contractuale va fi preluată. Investiţiile noastre constante în tehnologii moderne de procesare şi în sprijinul tehnic şi financiar acordat fermierilor dovedesc angajamentul pe termen lung pentru susţinerea agriculturii româneşti. Noi oferim vouchere valorice ce acoperă aproximativ 45% din costul seminţelor achiziţionate de fermieri, încercând prin aceastea să stimulăm producţia locală de orz de bere şi să rămânem competitivi. Pentru a menţine activă această producţie locală de valoare adăugată şi pentru a preveni dependenţa de importurile de malţ sau de bere, avem nevoie de un cadru legislativ şi fiscal stabil, care să protejeze întregul lanţ valoric autohton”, a punctat Oprea.

Patru producători cultivă hamei pe 150 de hectare în România. Recoltarea manuală îngreunează activitatea

În ceea ce privește hameiul, cultura este una restrânsă și specializată. În România există patru producători, care își desfășoară activitatea în trei județe: Alba, Sibiu și Mureș, pe o suprafață totală de aproximativ 150 de hectare. Cultivarea hameiului necesită condiții specifice de climă și infrastructură, iar recoltarea se realizează manual. Reprezentanții sectorului semnalează dificultăți în asigurarea forței de muncă necesare pentru această activitate.

Pentru perioada următoare, sectorul berii își propune să continue să contribuie la stabilitatea și dezvoltarea economiei naționale. Extinderea suprafețelor cultivate cu orz pentru bere și investițiile în dezvoltarea durabilă sunt prezentate de reprezentanții industriei drept direcții importante pentru consolidarea producției locale.

Aceștia consideră că dialogul cu autoritățile și asigurarea unui cadru predictibil pe termen lung sunt esențiale pentru dezvoltarea sectorului. În acest context, industria berii urmărește să valorifice resursele locale, să susțină cooperarea dintre fermieri, procesatori și producători și să mențină oferta de bere românească pe piața internă.

Informații articol
Etichete: , ,
Publicat în: Economie
Despre autor
Horea Georgiana-Natalia

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.