România are o resursă care poate aduce mai mulți bani în economie. Industria lemnului cere măsuri rapide de la stat

Industria de prelucrare a lemnului din România are potențialul de a obține o valoare economică mai mare din materia primă prin procesare avansată, reciclare și producția de bunuri finite. Reprezentanți ai industriei, mediului academic, organizațiilor de mediu și autorităților au discutat despre problemele sectorului, de la costurile ridicate și lipsa forței de muncă până la birocrație și necesitatea protejării resurselor forestiere.

Discuțiile au avut loc în cadrul panelului „De ce lemnul?”, organizat la BIFE-SIM 2026. Printre participanți s-au numărat reprezentanți ai Ministerului Economiei, ai industriei de prelucrare, mediului universitar, organizațiilor de mediu și arhitecți.

Mobila românească ajunge în aproape 120 de țări

Adrian Pupeza, vicepreședinte APMR, a arătat că mobila fabricată în România este comercializată în aproape 120 de țări. Sectorul se confruntă însă cu mai multe dificultăți, printre care scăderile cantitative, costurile ridicate, problemele privind sortarea lemnului și atragerea personalului.

Potrivit acestuia, prin prelucrare, valoarea lemnului poate crește de aproximativ 11 ori.

Adrian Baban, președintele Asociației Industriei de Prelucrare a Lemnului „Prolemn”, a vorbit despre rolul sectorului în susținerea comunităților din zonele montane, dar și despre provocările privind competitivitatea și reputația industriei.

„Nu dăm doar valoare economică. Lemnul este frumos când trece prin mâinile oamenilor care știu să îl lucreze”, a declarat acesta.

Investiții de aproximativ 700 de milioane de euro

Oana Bodea a precizat că investițiile Kronospan realizate în România se ridică la aproximativ 700 de milioane de euro. Compania lucrează cu aproximativ 1.000 de furnizori și 5.000 de clienți locali, iar fabricile sale au utilizat circa 400.000 de tone de material reciclat.

„Avem o resursă pe care o putem folosi pentru a crește economia românească. Piața nu așteaptă, iar răspunsul statului trebuie să fie mult mai rapid”, a declarat Oana Bodea.

Avertisment privind exploatarea și protejarea resurselor

În cadrul discuțiilor a fost abordată și necesitatea găsirii unui echilibru între valorificarea economică a lemnului și gestionarea responsabilă a resursei.

Liviu Nichiforel, conferențiar la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, și Radu Melu, expert forestier WWF România, au susținut că dezvoltarea economică trebuie să fie însoțită de trasabilitate și de măsuri pentru protejarea biodiversității.

„Trebuie să existe un echilibru în ceea ce privește recoltarea și prelucrarea. Trebuie să fim vigilenți, dar să ne manifestăm informați”, a afirmat Radu Melu.

Birocrația încetinește măsurile de sprijin

Arhitecta Bartha Biborka a abordat rolul lemnului în arhitectura contemporană și în păstrarea identității culturale.

La rândul său, Adrian Pop, secretar de stat în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, a indicat economia circulară, inovarea și digitalizarea printre direcțiile care pot contribui la dezvoltarea industriei. Oficialul a recunoscut totodată că birocrația încetinește punerea în aplicare a măsurilor de sprijin.

Una dintre concluziile discuțiilor a fost necesitatea unei colaborări mai strânse între industrie, autorități, universități, arhitecți și organizațiile de mediu, atât pentru dezvoltarea produselor cu valoare adăugată mai mare, cât și pentru folosirea responsabilă a resursei de lemn.