EXCLUSIV. De ce este atât de greu să renunți la fumat. Un specialist de la Philip Morris România explică cele trei forme ale dependenței de nicotină

Dependența de nicotină are componente fizice, psihologice și comportamentale, iar renunțarea la fumat poate fi dificilă chiar și pentru persoanele care reușesc să se abțină o perioadă.

Un specialist de la Philip Morris România explică cele trei forme ale dependenței de nicotină

Mihai Bundoi, Head of Scientific and Medical Affairs la Philip Morris România, a explicat în podcastul „Doctorul Zilei”, moderat de Radu Preda și realizat pe canalul de YouTube „HAI România!”, cum se manifestă dependența, de ce este atât de greu să renunți la fumat și ce alternative există pentru persoanele care nu reușesc sau nu doresc să renunțe în prezent.

Discuția a abordat și rolul nicotinei în bolile asociate fumatului, efectele arderii tutunului și cercetările științifice privind produsele care încălzesc tutunul în loc să îl ardă.

„Ce se întâmplă în organismul omului? De ce este această adicție atât de puternică și ce natură are ea? Este fizico-chimică, să spunem așa? Sau are și o componentă psihologică? De ce este atât de greu să te lași de fumat?”, a întrebat Radu Preda în cadrul podcastului.

De ce este atât de puternică dependența de nicotină

Potrivit lui Mihai Bundoi, nicotina nu reprezintă principala sursă a bolilor asociate fumatului, însă are un potențial ridicat de a provoca dependență. Aceasta se manifestă prin trei componente: fizică, psihologică și gestuală, fiecare contribuind la dificultatea renunțării la fumat.

Dependența fizică este resimțită mai ales în perioadele de abstinență, când apare sindromul specific. Componenta psihologică este legată de neurotransmițătorii eliberați la nivelul creierului atunci când nicotina ajunge la receptori.

Cea de-a treia componentă este dependența gestuală, asociată obiceiurilor și gesturilor care însoțesc fumatul. Aceasta poate deveni un obstacol important în procesul de renunțare, inclusiv pentru persoanele care au reușit deja să nu mai fumeze o perioadă.

Un fumător poate, de exemplu, să se abțină de la țigări până când se află într-un context social familiar, precum o întâlnire cu prietenii. În astfel de situații, anturajul și obiceiurile asociate fumatului pot contribui la revenirea la acest comportament.

„Nicotina, deși așa cum spuneam mai înainte, nu este sursa principală sau nu este sursa bolilor asociate fumatului, are un grad de dependență destul de ridicat. Dependența de nicotină, în esență, îmbracă trei aspecte. Este cel fizic, psihic și gestual. În general, dependența fizică este mai mult simțită în momentele de abstinență, când apare sindromul de abstinență. Cea psihică este simțită prin intermediul neurotransmițătorilor care se descarcă în creier în momentul în care nicotina ajunge la nivelul receptorilor. Iar dependența gestuală este cea legată de tabiet, de gest în sine.

De cele mai multe ori, cel care încearcă sau chiar reușește să renunțe la fumat, revine la statutul de fumător tocmai din cauza acestei dependențe gestuale. Reușește să se abțină, să nu fumeze, până într-un moment în care, nu știu, fiind la o șuietă cu prietenii sau… Contează și anturajul foarte mult. Și atunci, iată că dependența de nicotină îmbracă aspecte destul de complexe și face ca renunțarea la nicotină să fie dificilă, dar nu imposibilă”, a explicat Mihai Bundoi.

Ce sprijin există pentru persoanele care vor să renunțe la fumat

În România, la fel ca în alte țări, există programe dedicate sprijinirii persoanelor care doresc să renunțe la fumat. Acestea pot include produse medicamentoase care conțin nicotină, alături de asistență medicală de specialitate și sprijin psihologic.

Potrivit explicațiilor oferite de Mihai Bundoi, o parte dintre persoanele care apelează la astfel de forme de sprijin reușesc să renunțe definitiv la fumat. Altele nu reușesc să facă acest pas sau nu își doresc să renunțe în momentul respectiv.

În cazul celor din urmă, reprezentantul Philip Morris România susține că trebuie luate în considerare și alternativele la fumatul convențional și la inhalarea fumului. Acestea includ produse care nu ard tutunul, ci îl încălzesc.

„Există în ziua de astăzi și în România, ca peste tot în lume, programe dedicate de suport al fumatorilor în ceea ce privește procesul de renunțare. Este suport medicamentos prin produse care conțin nicotină, dublate de suport medical de specialitate și suport psihologic și o bună parte dintre ei reușește să renunțe la fumat definitiv. O altă parte, așa cum spuneam, nu reușește sau poate nu doresc în momentul ăsta, lor trebuie să le oferim alternative la fumatul clasic, la inhalarea de fum. Și aceste alternative sunt în mod legitim aceste produse care nu mai ard tutunul, ci îl încălzesc”, a mai spus Mihai Bundoi.

Ce produse ale companiei au primit autorizare din partea FDA

O altă temă abordată în podcast a fost legătura dintre arderea unei țigări obișnuite și substanțele nocive asociate bolilor provocate de fumat. Radu Preda a solicitat explicații privind existența unor studii care să susțină ideea că fumul rezultat din arderea unei țigări conține majoritatea sau chiar toate substanțele nocive care generează bolile asociate fumatului.

În răspunsul său, Mihai Bundoi a prezentat programul de cercetare dezvoltat de Philip Morris pentru a studia modul de acțiune al produselor companiei și efectele rezultate în urma utilizării acestora.

Potrivit reprezentantului companiei, programul de cercetare este conceput în conformitate cu standarde internaționale din domeniul medical. Acesta a menționat cadrul ICH (n.red International Council for Harmonisation of Technical Requirements for Pharmaceuticals for Human Use), precum și ghidurile Administrației pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite (n.red. FDA, U.S. Food and Drug Administration)

Bundoi a precizat că Philip Morris are în prezent mai multe produse și categorii de produse autorizate de FDA ca produse cu risc modificat, inclusiv produse din tutun încadrate în această categorie.

„Philip Moris are un program foarte bine elaborat de studii în ceea ce privește modul de acțiune al acestor produse și ceea ce rezultă din utilizarea lor. Este un program constituit după cele mai înalte standarde ale lumii medicale și anume după așa numitul ICH, International Convention for Harmonization, este programul internațional după care se fac toate studiile din domeniul sănătății sau în general produselor care sunt utilizate de către oameni. Dar și după ghidurile FDA, încă de prin 2012 a publicat niște ghiduri dedicate industriei tutunului, prin care stimula cercetarea științifică și dezvoltarea de produse cu un profil de risc semnificativ ameliorat.

La Philip Morris astăzi avem câteva produse și câteva categorii de produse care sunt autorizate de către FDA ca fiind produse cu risc modificat, produse cu tutun cu risc modificat, ceea ce spune foarte multe despre calitatea cercetărilor științifice”, a completat Mihai Bundoi.

Întreaga ediție a podcastului poate fi urmărită aici.