Consumul de țigări ilegale este în creștere în Europa. Una din unsprăzece țigări este contrafăcută

Consumul de țigări ilegale este în creștere în Europa. Aceasat este concluzia unui studiu amplu realizat de KPMG, studiu dezbătut într-un simpozion desfășurat la Atena.

Una din unsprăzece țigări este contrafăcută

„11% din totalul țigărilor consumate în 2025 erau de proveniență ilicită (mai mult de una din zece).” – a declarat David Bird, Director asociat în cadrul Grupului de Strategie al KPMG UK și membru activ al comunității globale de combatere a comerțului ilicit cu nicotină, prezent la ediția din 2026 a conferinței No Smoke Summit de la Atena, organizată de SCOHRE (Asociația Internațională pentru Controlul Fumatului și Reducerea Riscurilor).

Conferința a reunit experți internaționali, cercetători, profesioniști din domeniul sănătății publice și autorități de reglementare care au dezbătut teme precum reglementarea bazată pe dovezi, impactul politicilor publice și utilizarea inovației pentru accelerarea reducerii prevalenței fumatului.

„Pe de altă parte, consumul de tutun încălzit este în creștere și doar 1% din produsele din tutun încălzit sunt ilicite.”, a completat Bird, citând din studiul „Consumul ilicit de țigarete și produse din tutun încălzit, precum și ponderea produselor cu nicotină orală în Europa”, realizat de KPMG.

Consumul de țigări ilegale este în creștere în Europa în ciuda scăderii consumului de țigări

„Consumul de țigări este în scădere în Europa. Cu toate acestea, consumul de țigări ilegale este în creștere, în principal din cauza produselor contrafăcute, ceea ce privează UE și guvernele europene de 22 de miliarde de euro din veniturile fiscale.”

Țigările contrafăcute sunt produse fabricate ilegal, care sunt vândute de o altă persoană decât proprietarul mărcii comerciale. Țigările „albe” ilicite sunt țigări care pot fi fabricate legal într-o țară, dar sunt introduse ilegal peste granițe către piața de destinație, unde distribuția lor legală este limitată sau inexistentă, și vândute fără achitarea taxelor.

Iar țigările de contrabandă sunt produse autentice care fie au fost cumpărate dintr-o țară cu impozite mai mici, depășind limitele de import, fie au fost achiziționate pentru a fi revândute ilegal pe o altă piață.

Comerțul ilicit se adaptează și se profesionalizează

Consumul de țigări continuă să scadă în Europa. Potrivit studiului KPMG 2025, consumul total a fost cu 4,1% mai mic în 2025 față de anul precedent și cu 9,1% sub nivelul din 2021. Pe termen lung, în cele 25 de piețe europene monitorizate constant în studiu, consumul de țigări s-a redus cu 44% între 2006 și 2025.

Deși Europa a reușit să reducă piața țigărilor, componenta ilicită a acestei piețe mai mici a devenit relativ mai mare și mult mai diversificată din punct de vedere geografic. Grupurile criminale organizate implicate în comerțul ilicit cu țigări devin din ce în ce mai bine coordonate și mai profesionale, a avertizat Bird, iar lanțurile de aprovizionare ilicite devin tot mai modulare și utilizează noi tehnologii, precum drone, coduri QR și vânzări online. Ca urmare, aplicarea legii devine din ce în ce mai dificilă și necesită o coordonare inclusiv la nivel transfrontalier.

De asemenea, impozitarea rămâne un instrument important de sănătate publică, dar ar trebui gândită împreună cu politica de combatere a comerțului ilicit.

Cum poate fi redus consumul fără a alimenta piața ilegală?

Întrebarea potrivită pentru factorii de decizie este cum poate fi concepută impozitarea astfel încât să reducă consumul nociv, fără a consolida în mod neintenționat piața ilicită.

Acest lucru, în opinia Panagiotis Liargovas, profesor la Universitatea din Peloponez, specializat în economie europeană, macroeconomie, politici publice și dezvoltare regională, necesită trei elemente: calibrarea (amploarea și ritmul creșterilor fiscale sunt importante), diferențierea (diferențele între produse și între economiile naționale sunt importante) și aplicarea (o strategie fiscală fără o strategie de combatere a comerțului ilicit este incompletă).

Mark Tyndall, medic canadian specializat în medicină internă, boli infecțioase și sănătate publică, a atras atenția că extinderea pieței ilegale poate fi și o consecință neintenționată a unor politici care nu țin cont de comportamentul consumatorilor. El a indicat exemplul Australiei, unde o mare parte a produselor cu nicotină sunt comercializate în afara canalelor legale.

„Am creat o astfel de breșă pentru organizațiile criminale și nu cred că le putem învinge.”, a afirmat el.

În acest context, Tyndall a susținut o abordare fiscală care să reflecte diferențele dintre categoriile de produse din tutun și nicotină.  Iar medicul Konstantinos Farsalinos a concluzionat:

„Egalizarea impozitării înseamnă că produsele alternative cu risc redus vor deveni mai scumpe decât fumatul, iar asta nu are sens din perspectiva politicii de sănătate publică și, probabil, nici din perspectivă fiscală.

„Provocarea comerțului ilicit: noi dovezi, presiuni de reglementare și implicații politice” a fost, așadar, una dintre principalele discuții politice ale celei de-a 9-a ediții a No Smoke Summit. Vorbitorii au subliniat un risc recurent: dacă cererea consumatorilor se menține, dar accesul legal este limitat sau chiar eliminat, pot apărea sau se pot extinde piețele gri și ilicite.